Aproape 60 de atacuri soldate cu pagube materiale, în primele șase luni din 2019 

Mai este cale lungă până la a putea spune că problema urșilor începe să vadă o rezolvare concretă și pe termen lung. O arată statisticile, o arată știrile, spun oamenii, spun autoritățile. Din fericire, în județul Covasna situația nu e încă scăpată de sub control, în sensul că nu s-a ajuns la pierderi de vieți omenești, ca în județele învecinate, însă atacurile de urs, soldate cu pagube materiale sau întâlnirile cu sălbăticiunile sunt fapte aproape cotidiene. 

Numărul cazurilor înregistrate în prima jumătate a anului 2019 la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna ca atacuri soldate cu pagube materiale se ridică la 59. Aceasta este cifra oficială, spun reprezentanții instituției, care precizează că bilanțul real ar putea însemna mult mai multe cazuri, dat fiind faptul că nu toți cei afectați fac dosar pentru despăgubire, din cauza birocrației stufoase. 

Urșii au omorât deja anul acesta în județul Covasna 120 de oi, 120 de găini, 12 vaci, trei capre șase iepuri, două familii de albine, dar și un cal. Se preconizează că va crește numărul de cazuri, în special în zona culturilor agricole, mai spun specialiștii din APM. 

„Având în vedere că încep și culturile să se fructifice, sigur o să fie probleme cu porumbul, floarea soarelui, cu sfecla de zahăr. Numărul de cazuri ar putea să crească în mod spectaculos până spre sfârșitul anului pentru că și efectivul de urs este destul de mare. (...) Sunt probleme. La noi încă nu au fost atacuri la om, sper să nu fie, dar în alte județe s-au înregistrat, ca de exemplu în Suceava, Harghita, Mureș, Sibiu”, a declarat, pentru OBSERVATORUL DE COVASNA, directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu. 

Cele mai des întâlnite probleme sunt în zona Cernat, Zagon, Bățanii Mari sau Baraolt, spun reprezentanții APM, dar și în zona Balvanyos, unde urșii ies la drumul mare. 

 „Noi mare lucru nu putem să facem, decât să îi sfătuim pe oameni să depună cât mai repede actele pentru despăgubiri. Anul acesta am avut doar unul sau două cazuri sesizate, din fericire, dar problema există. Chiar eu am văzut o ursoaică cu trei pui în zona Căpeni, Racoș, Micloșoara la un kilometru și jumătate de drum. Le spunem oamenilor să fie prevăzători. Eu cred că o soluție ar fi să  se dea drumul la împușcare cum a fost. Derogarea nu mi se pare suficientă. Problema este că nu putem să controlăm situația. Dacă lucrurile merg tot așa, la cum se înmulțesc acum urșii, și o ursoaică are câte doi, trei pui, în 10, 15 ani o să dispară și alte specii din păduri”, ne-a declarat unul dintre edilii care se confruntă cu situații generate de urși, primarul din Baraolt, Lázár-Kiss Barna András. 

Peste 1.600 de exemplare de urs doar în județul Covasna 

Autoritățile covăsnene susțin că problema izvorăște din înmulțirea necontrolată a urșilor. Statistica ultimilor ani prezentată de APM arată că dacă în 2013 pe raza județului Covasna trăiau aproximativ 1.170 de urși, în 2019 numărul lor s-ar ridica la peste 1.600 de exemplare. 

Asta cu toate că, spune directorul APM, la nivelul județului numărul optim de urși ar trebui să se ridice la maximum 400 de exemplare. 

„Numărul ideal de urși pe care ar trebui să îl avem noi în județ este de 300 – 350, maxim 400. Și avem de trei, patru ori mai mult”, punctează Gheorghe Neagu. 

Tot statistica din perioada 2013 – 2018 arată că dacă în primul an de referință se înregistrau 58 de cazuri de atacuri de urs, cu pagube mai mici, în 2018 au fost 230 de cazuri înregistrate în total, în care au fost omorâte 583 de oi, 82 de capre, 52 de vaci, șase porci, patru cai, 96 de găini și 39 de familii de albine. 

Soluția nu e în uciderea animalelor, spun activiștii de mediu 

Pe de altă parte, activişttii de mediu și organizațiile pentru protecția animalelor spun că soluția la această problemă nu ar trebui să fie din start uciderea animalelor, ci se pot găsi și alte variante de compromis. Așa s-a întâmplat la Zăbala, unde proprietarii unui teren forestier și ecologiștii de la Agent Green au dat naștere proiectului „Pădurea veșnică”. 

Cu ajutorul unui sistem electronic de monitorizare, pădurea este protejată de tăierile ilegale și, spun coordonatorii proiectului, niciodată nu sunt doborâţi doi arbori aflaţi unul lângă altul. Se intervine doar când este strictul necesar și lemnul scos de acolo este prelucrat de meșteșugarii locali, ca să capete valoare, potrivit unui reportaj de la Știrile ProTv. 

S-a făcut chiar și un observator de animale sălbatice în zona pădurii, la mare distanță de sat, iar turiștii pot să admire în siguranță bogăția naturii. 

Totodată, pentru a evita atacul animalelor în zonele de la marginea pădurii, localnicii au fost sfătuiți să își monteze garduri electrice. 

Derogare pentru 140 de urși 

Luna trecută, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică un proiect prin care se prevede împuşcarea a 140 de urşi, în cazul în care fac pagube sau atacă oamenii. Deocamdată, reprezentanții din teritoriu, de la APM Covasna, spun că nu au informații noi cu privire la subiect.

Cert este că propunerea a fost aprig contestată de ecologiștii de la Agent Green, care au și inițiat o petiție împotriva acesteia. În mai puțin de o lună s-au strâns peste 50.000 de semnături și documentele au fost transmise către Ministerul Mediului. 

„Momentan am văzut ministerul preocupat doar de efecte şi nu ştiu decât glonţ, puşca, ici pe colo câte o relocare”, spunea, tot pentru Știrile Pro Tv, președintele Agent Green, Gabriel Păun. 

Totodată, sunt păreri care spun că ordinul privind derogările ar fi o acoperire pentru vânatul de trofee. Important ar fi, spun unii specialiști în protecția mediului, să fie eliminați urșii care fac probleme. 

„Cazurile cu urși care fac probleme trebuie analizate punctual. Ministerul Mediului nu trebuie să aprobe cote de derogare. Cotele precise de derogare ascund de fapt interesele industriei vânătorii de trofee și nu vor rezolva nicidecum adevăratele probleme cu care se confruntă oamenii și animalele sălbatice”, arată petiția Agent Green. 

De asemenea, o altă soluție de preferat ar fi relocarea urșilor în alte ţări, însă această variantă nu s-a putut aplica până acum din cauză că până în prezent România nu a primit nicio cerere în acest sens. 

Sfaturi utile pe termen scurt 

Până când autoritățile competente vor găsi soluții reale și eficiente pentru a stopa așa-zisul „război” dintre om și urs, există totuși recomandări concrete pe care trebuie să le luăm în calcul, dacă nu vrem să contribuim și noi, ca cetățeni, la amplificarea problemei. 

„Sub nicio formă să nu le dea mâncare. Gunoaiele să nu fie aruncate la întâmplare, pentru că dacă urșii se învață la mâncare, e jale mare. Nu mai poți să îi dezveți. Să îndepărteze orice sursă de hrană care i-ar putea atrage pe urși. (...) Am tot făcut apeluri și facem și pe calea asta, ca oamenii să nu meargă de unii singuri în pădure, ci în grup, iar odată intrați în liziera pădurii, să încerce să facă zgomot”, a mai transmis directorul APM. 

Jandarmii covăsneni, care intervin când sunt anunțate probleme cu sălbăticiuni, vin și ei cu o serie de sfaturi care pot fi de folos: „Faceţi-vă semnalată prezenţa vorbind, pentru ca animalul să nu fie luat prin surprindere şi să vă poată evita. Atenţie, zgomotele puternice sau muzica dată tare îl pot irita, iar mirosul grătarului cu siguranţă îl va atrage şi de la 10 kilometri! În cazul în care animalul se apropie de dumneavoastră, încercaţi să păreţi cât mai mari, prin ridicarea braţelor deasupra capului. În niciun caz, nu fugiţi! Ursul fuge mult mai repede decât omul, atingând în urcare, circa 25-30 km/h. Prin fugă, instinctul de vânătoare se va activa şi atunci va ataca”.  

Cei care sunt martorii unor situații care implică animalele sălbatice trebuie să sune la 112, mai punctează autoritățile. 

Până se va închide definitiv capitolul „conflictului” dintre om și urs va mai dura, cu siguranță. Cert este că fiecare amânare și prelungire a problemei nu produce decât suferințe, atât pentru oameni, cât și pentru animalele, care, în definitiv sunt nevinovate.