ACTUALITATE 22 septembrie 2016

Colectarea selectivă a deşeurilor, o tendinţă crescătoare în zona Buzaielor

de Iulia Drăghici | 565 vizualizări

De anul viitor, cetăţenii din zona Buzaielor vor fi obligaţi prin contract să colecteze selectiv patru tipuri de deşeuri

Colectarea selectivă a deşeurilor este un subiect pe cât de actual, pe atât de important. În ceea ce îi priveşte pe cetăţenii din zona Întorsurii Buzăului, vestea bună este că în momentul de faţă datele arată că circa 8 din 10 gospodării colectează „aproape selectiv” deşeurile, potrivit firmei Salubritate IBSV, responsabilă de strângerea deşeurilor din localităţile Întorsura Buzăului, Barcani, Sita Buzăului şi Vama Buzăului. Vestea poate mai puţin bună este că de anul viitor contractele de salubritate ale cetăţenilor din zona Buzaielor vor prevedea obligaţii de colectare selectivă a patru tipuri de deşeuri: menajere, PET, sticlă şi hârtie.

Doar anul trecut, peste 2.000 de tone de deşeuri menajere au plecat din zona Buzaielor la groapa de gunoi din judeţul Braşov. Chiar dacă este loc de perfecţionare, sistemul implementat de compania care se ocupă de colectarea deşeurilor în zona Buzaielor în momentul de faţă pare să fie unul funcţional. În primele patru zile ale săptămânii, cele două maşini ale firmei colectează de la porţile cetăţenilor doar deşeurile menajere. Vinerea este ziua dedicată doar colectării de deşeuri reciclabile.colectare selectiva Intorsura (2)

„În contractul pe care îl avem cu cetăţenii facem colectarea selectivă în două fracţii: cea umedă, care cuprinde menajerul, şi cea uscată, în care intră toate deşeurile reciclabile, însemnând hârtie, sticlă, plastic, lemn şi fier, dar acestea două din urmă nu se prea întâlnesc în deşeurile din zona Buzaielor. Colectarea fracţiei uscate se face în fiecare vineri. Maşina de la salubritate trece pe la fiecare poartă şi colectează reciclabilul la grămadă. Acestea sunt selectate la mână în hala din Întorsura Buzăului, pe diverse categorii. Pot să spun că circa 8 din 10 persoane scot vinerea la poartă deşeurile reciclabile. În general, oamenii deja ştiu acest program”, ne-a declarat directorul firmei Salubritate IBSV, Dan Roman.

După ce sunt selectate, deşeurile reciclabile sunt vândute de firma de salubritate, potrivit contractelor, către firme specializate care reutilizează materialele. „Nu este o afacere tocmai profitabilă, dar trebuie să îl dăm mai departe. Nu e vorba de mulţi bani, dar în situaţia de faţă, orice ban contează. (...) Noi le selectăm, le curăţăm şi le balotăm şi se vând către firme specializate”, a mai precizat Dan Roman.

De anul viitor, fiecare cetăţean din zona Buzaielor va fi obligat să colecteze deşeurile în mod selectiv

Potrivit directorului de la Salubritate IBSV, în prezent situaţia colectării selective de la Întorsura Buzăului nu este tocmai „strălucită”, dar „se vede un trend ascendent, adică mergem spre bine”. Situaţia s-ar putea schimba de anul viitor însă, când sarcina colectării selective ar putea intra în atribuţiile fiecărui cetăţean.

„Acum suntem bine. Următoarea etapă va fi mai greoaie”, spune Dan Roman, care explică: „Probabil de anul viitor vom depozita şi noi deşeurile la depozitul de management integrat de la Leţ. Astfel, după semnarea noilor contracte, colectarea selectivă se va face în patru fracţii şi în zona Buzaielor, deşeuri menajere, PET, sticlă şi hârtie, iar acest pas va intra în atribuţiile fiecărui cetăţean. Toţi o să primească saci speciali pentru fiecare categorie”.

Salubritate IBSV are în vedere stimularea cetăţenilor prin programe care oferă bonusuri la colectarea selectivă, însă acestea ies din discuţie în momentul de faţă din cauză că firma se află în insolvenţă. „Situaţia în care se află societatea în ziua de astăzi, ca insolvenţă şi reorganizare, este o perioadă financiară dificilă. După ce o să scăpăm de acest „statut” este posibil să venim şi noi cu un anumit program cu beneficii, pentru a stimula cetăţenii în vederea unei colectării mult mai avansate, prin fel de fel de mici bonusuri. Astăzi nu ne permitem acest lucru”, a spus Dan Roman.

Tomberoanele de colectare selectivă, utilizate necorespunzător

Chiar dacă pe domeniul public din toată zona Buzaielor, respectiv Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Barcani şi Vama Buzăului, se găsesc circa 30 de „insule” cu câte trei, patru pubele destinate colectării selective, acestea nu sunt utilizate în scopul propus. „Aici este o „scăpare” a cetăţenilor. Totuşi, chiar dacă tomberoanele nu sunt folosite pentru colectarea selectivă, este bine că oamenii apelează la aceste tomberoane şi nu mai aruncă deşeurile în apă, în pădure sau în zonele unde sunt poduri. Este o formă oarecum organizată, iar noi putem să le selectăm mai departe”, spune directorul firmei Salubritate IBSV.

Cetăţenii, receptivi la ideea de colectare selectivă

La o primă vedere, cetăţenii din Întorsura Buzăului cunosc conceptul de colectare selectivă, mai ales că în anii trecuţi în şcolile din zonă s-au derulat campanii de colectare, dar şi de conştientizare a importanţei acestui fenomen. Cu toate acestea, la fel ca în majoritatea domeniilor, de la teorie la practică este cale lungă.

„Este nevoie de o colectare selectivă pentru că astfel deşeurile vor putea fi valorificate de către compania de salubrizare, fapt ce ar putea însemna o scădere a costurilor. În momentul de faţă zona este foarte plină de deşeuri aruncate aiurea şi în special pe firul apei, lucru care ne afectează în mod direct. Cred că o mai bună informare, prin diferite campanii de promovare şi distribuire de pliante ar putea fi utilă în acest sens”, ne-a spus un locuitor al Întorsurii Buzăului, Petre Dîrstar.

„Atunci când s-a realizat un proiect de genul ăsta în școli a prins foarte bine, chiar și pentru oraș. Dar după câțiva ani, se vede că totuși unii oameni încă nu conștientizează importanța colectării selective și deci nu respectă acest lucru. Dovadă stă şi faptul că până și coșurile normale de gunoi au început să dispară din unele zone ale orașului. Cred totuși că poate o altă inițiativă care să îi implice mai mult și pe elevii de gimnaziu și liceu ar prinde bine”, a spus un alt cetăţean al oraşului, Cătălina Hosu.

Aceasta a mai precizat că procesul de colectare selectivă presupune un oarecare efort pe care nu oricine este dispus să îl facă. „Sincer, de când am schimbat locuința mi-am dat seama cât de multe resurse irosim fiecare, fie și numai dacă ne gândim la banalele sticle de apă (din plastic) pe care odată folosite le aruncăm la gunoi, fără să ne gândim la plasticul care nu se descompune așa ușor. Dar schimbarea vine de la fiecare dintre noi, așa că dacă vom face măcar un minim efort să salvăm ceea ce încă mai putem folosi, cred că mișcarea de colectare selectivă ar fi văzută cu alți ochi de restul oamenilor”.

Avantajele aduse de colectarea selectivă

Chiar dacă, aşa cum preciza şi Cătălina anterior, procesul de colectare selectivă cere puţin sacrificiu din partea fiecăruia dintre noi, avantajele pe care le aduce acesta sunt net mai mari. Potrivit site-ului www.maimultverde.ro, prin colectarea selectivă se economiseşte energie, se reduce poluarea, scade cantitatea de gunoi, creşte cantitatea de materie primă secundară şi se conservă resursele naturale.

Calculele specialiştilor, conform aceleiaşi surse, au dovedit faptul că reciclarea unei tone de ambalaj din sticlă permite economisirea a 660 kg de nisip, consumul de energie al unui locuitor timp de o lună, consumul menajer de apă al unui locuitor pe o perioadă de 4 zile.

Mai mult, acelaşi site arată că reciclarea plasticului reduce consumul de apă şi reduce generarea CO2 de 2,5 ori. Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 de kg de petrol brut.

În plus, o tonă de deşeuri de hârtie salvează cinci arbori cu o vechime de 80-100 de ani sau aproximativ 5 mc de masă lemnoasă necesară fabricării unei cantităţi echivalente de celuloză, iar fiecare tonă de carton reciclată salvează 17 copaci, prezintă site-ul citat.

„Cetăţeanul trebuie să conştientizeze faptul că deşeurile nu sunt toate de aceeaşi categorie. Colectarea organizată şi selectivă poate ajuta în primul rând la protejarea mediului înconjurător. Mai mult, unele deşeuri pot fi valorificate în bani, nu trebuie aruncate la gunoi. (...) Avem rugămintea către cetăţeni să fie cât mai aproape de acest proiect de selectare pentru că numai cu ajutorul lor o să avem succes. Trebuie să înţelegem că vorbim despre un fenomen naţional, respectiv global, care îşi doreşte să asigure un mediu mai curat şi sănătos atât pentru noi, dar mai ales pentru copiii noştri”, a transmis şi Dan Roman.

România, pe ultimul loc în UE la capitolul reciclare

Potrivit datelor estimative existente la ora actuală, în ţara noastră doar 5% din deşeuri sunt reciclate. Directivele Uniunii Europene arată că dacă până în anul 2020 nu vom ajunge la un prag de zece ori mai mare, respectiv de 50%, atunci România ar putea primi amenzi de circa 200.000 de euro pe zi.

„Conform  Directivei nr. 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 19 noiembrie 2008, România are obligaţia să atingă,  până în anul 2020, un nivel de reciclare de minimum 50% la deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă şi un grad de valorificare de 60% a deşeurilor de ambalaje. De asemenea, peste patru ani România ar trebui să bifeze colectarea a 4 kg/locuitor de deşeuri electrice şi electronice, dar şi să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării lor. Ministerul Mediului a pregătit legile şi strategia în domeniu după care s-a spălat pe mâini. Rolul îndeplinirii obiectivelor a fost plasat, exclusiv, primăriilor”, arată un articol publicat pe site-ul ziarului Jurnalul Naţional, care mai precizează: „La cum arată situaţia astăzi, acest lucru este imposibil de realizat, iar ţara noastră va intra, din nou, în procedura de infringement, fapt ce va atrage, după sine, sancţiuni de 200.000 de euro pe zi. Potrivit estimărilor, noi reuşim să reciclăm cam 5% din deşeuri, fiind pe ultimul loc la acest capitol în Uniunea Europeană”.

Chiar dacă oficial în zona Buzaielor situaţia colectării selective nu pare atât de îngrijorătoare precum ne-am fi putut imagina într-o primă instanţă, nu strică să acordăm şi mai multă atenţie fenomenului. Procesul colectării selective este unul pe cât de important, pe atât de anevoios şi necesită implicarea directă a fiecăruia dintre noi, mai ales având în vedere schimbările care se anunţă pentru anul viitor.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.