Mii de oameni au luat parte duminică la cea de-a 41-a ediție a Festivalului

Orașul Întorsura Buzăului s-a aflat în plină sărbătoare duminică, la cea de-a 41-a ediție a Festivalului Folcloric Ciobănașul. Potrivit tradiției, Festivalul a avut loc și în acest an pe platoul Camping din oraș, iar la manifestări au participat, potrivit organizatorilor, aproape 5.000 de oameni.

Ciobănașul a fost deschis de primarul Leca Băncilă, avându-i ca invitați de seamă pe europarlamentarul Norica Nicolai și senatorul Marius Obreja, iar vremea frumoasă, cu un soare cald, a ținut cu organizatorii.

Primarul Leca Băncilă a declarat că Ciobănașul rămâne o sărbătoare de suflet a întorsurenilor, care pe lângă faptul că promovează tradițiile și obiceiurile înspre păstrarea lor, își dorește să întărească relațiile comunitare. În context, Leca Băncilă a subliniat că bugetul de organizare a fost unul minim, ajustat condițiilor economice prezente.

„Am organizat Festivalul Ciobănașul din acest an în speranța păstrării tradițiilor și spiritului românesc. Într-o lume care vrea să ne uniformizeze, să ne transforme în muncitori eficienți din perspectiva globalismului și europenismului, avem obligația de a ne păstra ceea ce e al nostru. În vâltoarea vieții zilnice, uităm că sunt lucruri sacre, pe care nu avem voie să le lăsăm deoparte. Ciobănașul din acest an nu mai are fastul de acum zece ani, poate, dar totuși, avem nevoie de această zi, în care să uităm de greutăți, să ne întâlnim cu toții, să trăim și să ne bucurăm în comuniune. Este o zi pentru comunitate, deoarece avem nevoie de conservarea tradițiilor. Timpurile moderne au măturat valorile, pentru mulți, și i-au făcut mai frumoși, mai zâmbitori, dar mai străini de valorile acestui pământ. Iar acest pământ este nevoia noastră, pentru că e înglobat cu sudoarea și sângele străbunilor”, a spus primarul Leca Băncilă în deschiderea Ciobănașului, încheind prin a rermarca faptul că ziua Festivalului este una a tradițiilor, în respect față de trecut.

La rândul său, europarlamentarul Norica Nicolai le-a vorbit întorsurenilor despre frumusețea locurilor în care ei trăiesc și despre bogăția pe care trebuie să o apere în continuare, odată cu tradițiile.

„Cine are trecut are și viitor și trebuie să iubim ceea ce ne unește. Aveți cultură, mândrie, forță și determinare, iar asta e ceea ce contează, pentru a exista. Am convingerea că veți găsi puterea de a vă ridica deasupra vremurilor actuale și că veți rămâne aici, radicând unul dintre primele steaguri ale României întregi”, a mai spus Norica Nicolai pe scena Ciobănașului, primind din partea gazdelor volume și alte materiale cu referire la istoria și proiectele Buzaielor, precum și un ștergar tradițional realizat de artiștii populari ai locului.

Ciobănașul are un loc special în inimile întorsurenilor

Festivalul Ciobănașul a mizat din nou pe tradițiile populare, invitând pe scenă formații și soliști de muzică populară din județele Covasna, Harghita, Buzău și Brașov, dar și Ansamblul Doina Oltului, cu interpreți celebri precum Ileana Lăceanu, Neta Soare și Maria Ghinea. Pe scenă au evoluat și artiști locali ai Ansamblului Casei de Cultură, Formația de Dansuri din Sita Buzăului, corurile din Barcani și Întorsura Buzăului și formații ale elevilor.

Deschiderea Ciobănașului a fost urmărită de sute de oameni, în vreme ce alții și alții tot veneau spre zona Campingului.

„Cred că este o sărbătoare foarte frumoasă, mi-a fost dor de Ciobănaș și abia așteptam să ajung să particip… Îmi place această zi în mod deosebit, deoarece prin tradiție, pe scenă urcă multe formații de folclor, soliști, care cântă pe sufletele noastre”, ne-a spus doamna Elena, o întorsureancă plecată la muncă în străinătate și care nu a mai fost la Ciobănaș de șase ani. Femeia ne-a mărturisit că deși material o duce bine, sufletul o va trage mereu către Întorsura Buzăului, locul în care s-a născut și a copilărit, considerând că acesta este cel mai frumos loc din lume, chit că în ultimii ani a vizitat locuri poate mai renumite.

„Nu place sărbătoarea Ciobănașului, suntem din Vama Buzăului și totuși venim în fiecare an, cu copii și nepoți… Întorsura este un oraș apropiat nouă, avem prieteni și cunoștințe aici și chiar dacă nu suntem în același județ, considerăm că tradițiile ne sunt aceleași”, ne-a spus la rândul său Ion Morea.

De acord cu el au fost și localnicii întorsureni, care susțin că, într-adevăr, Ciobănașul e o sărbătoare care a intrat în mentalul colectiv ca fiind păstrătoare de tradiții. Dincolo de faptul că, de-a lungul anilor, Ciobănașul s-a modernizat oarecum, adoptând micii, berea și tarabele cu chinezării ale altor manifestări de acest gen, oamenii spun că rămâne un prilej unic în care se pot întâlni și bucura la un pahar de vorbă, după o vară de muncă, înaintea unei ierni care de obicei e destul de lungă şi grea în zonă.

Ciobănaș cu buget redus

Cea de-a 41-a ediție a Ciobănașului a fost organizată de Casa de Cultură Întorsura Buzăului, iar directorul acesteia, Costică Olteanu, ne-a declarat că în acest sens au primit 10.000 de lei de la Consiliul Județean Covasna și alți 18.000 de lei din partea principalului partener, Primăria Întorsura Buzăului. Costică Olteanu a mai arătat că organizatorii vor obține în jur de 5.000 de lei din încasările pentru târgul Ciobănașului (închirieri de spații pentru comercianți), însă bugetul este completat anual de către autoritățile locale, deoarece niciodată nu este de ajuns.

„Am ținut neapărat să organizăm această ediție a Ciobănașului, în ciuda dificultăților financiare. Pentru că e o sărbătoare de care oamenii au nevoie – e necesar să existe acest spirit al comunității, care dă siguranța unei apartenențe. În plus, e vorba despre păstrarea unor obiceiuri, de atragerea tinerilor către valorile trecutului, iar asta se poate face doar prin demonstrații directe”, a mai spus Costică Olteanu.

Promisiuni de promovare la Bruxelles

În discuțiile purtate cu primarul Leca Băncilă, europarlamentarul Norica Nicolai s-a arătat impresionată de frumusețea locurilor dar și de gospodăriile oamenilor, despre care a spus că se deosebesc prin îngrijire și bun gust de alte zone ale țării.

„Cunosc aceste locuri, nu-mi sunt străine. Fie că vii spre zona Buzaielor dinspre Brașov sau dinspre Buzău, locurile acestea liniștite, pline de frumusețe naturală și de o grijă impresionantă pentru estetic îți dau senzația că ești într-un canton elvețian, nicidecum în România”, a spus Norica Nicolai. În context, europarlamentarul i-a promis primarului Leca Băncilă că va organiza un program de promovare a zonei Întorsurii în Parlamentul European, așa cum a procedat deja și cu alte zone turistice mai puțin cunoscute din țară.

Ciobănașul întorsurean a devenit, de-a lungul timpului, o sărbătoare de marcă a zonei, fiind vizitat chiar şi de președintele Traian Băsescu și soția sa, Maria. La rândul său, zona Întorsurii este apreciată tocmai pentru frumusețea naturală a locurilor, care s-a păstrat inclusiv prin faptul că zona nu a fost colectivizată. Din păcate, anii de după Revoluție au dus la dispariția industriei și la o scădere dramatică a locurilor de muncă, ceea ce a izolat oarecum zona și i-a determinat pe mulți localnici să plece la muncă în străinătate. Ultimii ani au revigorat însă orașul Întorsura Buzăului și localitățile din jur, oamenii revenind acasă, deschizând mici afaceri – în general ferme sau pensiuni turistice.