Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) şi Centrul Cultural Arcuş, în colaborare cu Instituţia Prefectului, Asociaţia cultural-ştiinţifică „Carpaţii Răsăriteni“ şi Asociaţia Pentru Comunitate organizează în perioada 2-4 iulie două evenimente importante legate între ele, şi anume un „Colocviu Ştiinţific internaţional pe tema Civilizaţia geto-dacică. Cercetare – Prezervare – Integrare“, şi o expoziţie „Dacii în curbura Carpaţilor“, la care vor participa pe lângă organizatori şi numeroşi reprezentanţi ai administraţiei locale şi invitaţi de specialitate din Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina şi România.

Deschiderea Colocviului are loc mâine la ora 15 la Prefectura Covasna, ocazie cu care prof. Univ. Alexandru Vulpe, directorul Institutului de Arheologie, va sus ţine o comunicare cu tema „Impactul civilizaţiei getodacice asupra societăţii contemporane“, urmată de o serie de informări privind rezultatele cercetării arheologice din siturile dacice din Sud Estul Transilvaniei şi Sub carpaţii Buzăului.

Directorul MNCR, Valerii Kavruk, susţine că prezentarea acestor descoperiri în debutul Colocviului nu este întâmplă toare, întrucât la ora actuală acestea se încadrează printre cele mai spectaculoase şi interesante din toată aria dacică. Printre siturile care vor fi prezentate într-un mod accesibil şi publicului care nu este de specialitate se nu mără Cetatea Zânelor (Dacică) din Covasna, „Gruiu Dării” din Pietroasa Mică, Cârlomâneşti sau două situri din Braşov – Racoş şi Ormeniş. În aceeaşi seară, de la ora 18, are loc şi deschiderea expoziţiei „Dacii din Curbura Carpaţilor“, care prezintă cele mai reprezentative vestigii arheologice descoperite în cinci situri situate de-o parte şi de alta a lanţului montan Carpaţii de Curbură. Pe lângă acestea sunt incluse şi două tezaure excep ţionale (în replică), reprezentative pentru această zonă, şi anume tezaurele dacice de la Surcea, jud. Covasna, şi Sîncrăieni, jud. Harghita.

Dacii şi contemporaneitatea...

Valerii Kavruk: „Dincolo de aspectele strict ştiinţifice legate de cercetarea civilizaţiei dacice, dorim să punem foarte apăsat şi problema cum şi în ce măsură aceste bunuri care reprezintă vestigiile civilizaţiei dacice – cetăţi, fortificaţii, morminte, necropole, aşezări – pot fi puse în slujba societăţii contemporane. Nu dorim să continuăm această tradiţie nu tocmai fericită în care arheologii erau beneficiarii principali ai acestor descoperiri şi comunicarea lor circula numai în mediile acestora. Tocmai de aceea în titlul acestei comunicări există formularea de prezervare şi integrare.

Un sit arheologic poate fi abordat ştiinţific, dar există şi a doua modalitate, prin care cercetarea să nu fie orientată numai spre partea academică, ci pe comunitatea care locuieşte în zona aceea, pentru turiştii care pot ajunge acolo.

Scopul nostru este transformarea patrimoniului arheologic dacic dintr-o chestiune obscură într-o chestiune deschisă atât locuitorilor, cât şi turiştilor. Din discuţiile avute până acum cu reprezentanţii Ministerului Culturii, se doreşte la nivelul acestuia elaborarea unui program de integrare a patrimoniului arheologic în sfera serviciilor turistice, dar poate ei vor opta ca acest program să înceapă cu un proiect pilot la Covasna, care poate fi realizat şi cu colaborarea specialiştilor din arheologie, turism, ministerele culturii şi turismului şi administraţia locală.

Evident, înainte de integrarea unui sit arheologic în sfera serviciilor publice, mai ales turistice, trebuie prezervat. Aceasta va fi o problemă care va fi abordată în principal de dr. Monica Mărgineanu Cristoiu, de la Institutul de Arheologie, care face parte din echipa de cercetare e cetăţii dacice din Covasna.

Cetatea Dacică - punct turistic

Pe lângă prezervare, dorim să discutăm nu doar cu specialişti, dar şi cu reprezentanţii administraţiei locale, Ministerului Culturii, Turismului, Consiliul Local Covasna, Consiliul Judeţean, despre cum am putea transforma împreună Cetatea Dacică de la Covasna într-un punct turistic. Să transformi o locaţie într-un produs turistic înseamnă infrastructură, ghidaje, prezervare, servicii.

Bineînţeles că noi ne imaginăm cum va arăta în modul fericit această Cetate, cum vom face planul arheologic, dar degeaba discutăm dacă nu ne înţelegm şi nu ne asumăm un proiect foarte complex cu celelalte părţi implicate în cercetarea şi salvarea ei.

Este nevoie de formularea, promovarea şi realizarea unui proiect care nu poate fi făcut de o singură instituţie sau persoană. Aceasta va fi poate cea mai pragmatică parte a întâlnirii noastre, care va avea loc vineri după-amiază la Arcuş.

Prin ce este deosebită Cetatea Dacică?

Am avut cu diverse ocazii prilejul să subliniem că spre deosebire de multe alte cetăţi sau situri arheologice, dacice sau de alt fel, Cetatea Zânelor prezintă un avantaj major. Pe de o parte situl în sine este absolut fantastic, este foarte bine reprezentat, este impresionant prin toată informaţia pe care o pune la dispoziţie şi prin construcţiile care încă stau în picioare. Dincolo de acest lucru, situl se afă în imediata apropiere a unei staţiuni de importanţă naţională. Acolo fluxul turistic există, noi dorim să îmbogăţim oferta acestui oraş cu latura de turism cultural, arheologic.

Demonstraţii cu arme dacice şi romane

Dincolo de asta, în cadrul Colocviului, într-o pauză vom face şi o secţiune care prezintă interes şi academic şi turistic. Câţiva tineri, inclusiv un angajat al MNCR, care fac parte din Asociaţia Terra Dacica Eterna, au confecţionat costume, arme, echipamente militare foarte asemă nătoare cu cele dacice şi romane, şi pe lângă comunicarea pe care o vor susţine despre avantajele şi dezavantajele tipurilor de armanemnt roman faţă de cel dacic, vor face şi demonstraţii cu arme dacice şi romane, vor prezenta tehnici de luptă prin care vor ilustra ce susţin în comunicarea lor. Pentru cei care vor să asiste la spectacol, organizatorii pun la dispoziţie un autobuz pentru a ajunge la Arcuş.

Din ce fonduri ar fi posibilă realizarea proiectului pentru Cetatea Dacică?

Suntem conştienţi că statul român nu are bani pentru tot ce am gândit noi, dar dacă se va elabora un proiect – care nu poate fi strict turistic, arheologic, ci unul complex, care să fie eventual înglobat în planul de dezvoltare al Primăriei Covasna, şi cu sprijinul Ministerului Culturii, al Turismului, administraţie locală, ne putem prezenta cu el în faţa Uniunii Europene. Pentru România un astfel de proiect ar fi poate o premieră şi toată lumea ar avea de câştigat.

Important este dacă cei care administrează dezvoltarea turistică a Covasnei vor înţelege că oferta noastră va îmbogăţi oferta staţiunii. Îmi imaginez că în programul de dezvoltare turistică poate intra şi Planul Înclinat. Am luat legătura cu primarul Covasnei, Consiliul Judeţean, Ministerul Culturii, prefect, tot ce înseamnă administraţie locală şi sunt optimist pentru că din discuţiile preliminare am văzut un interes ridicat. Este nevoie de colaborare şi turismul poate fi una din importantele resurse de dezvoltare a judeţului.“

Ana Sidon

Cetate unică în ţară

Potrivit dr. Viorica Crişan, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi responsabilul ştiinţific al cercetărilor de la Cetatea Dacică, cercetarea se desfăşoară din anul 1998 şi încă de la primele investigaţii s-a constatat că avem de-a face cu una din cele mai mari cetăţi dacice aflate în afara zonei rezidenţiale, respectiv a Munţilor Orăştiei, Cetatea Dacică de la Covasna fiind reprezentativă pentru tot ceea ce înseamnă populaţie dacică şi spiritul ei constructiv autohton.

„Una asemănătoare nu a fost încă descoperită. Această cetate are o acropolă şi patru terase, înconjurate cu ziduri de piatră, deasupra cărora exista o suprastructură de lemn foarte bine pusă la punct. Are peste 3.000 de mp şi impresionează nu atât prin mărime, cât prin aceste structuri masive din piatră care au înconjurat-o. Putem vorbi de un adevărat munte terasat şi modificat de daci“, a afirmat dr. Crişan.

Tot ea spune că în cazul în care nu va exista posibilitatea ca aceste vestigii atât de bine păstrate în ciuda celor mai bine de 2.000 de ani care au trecut să fie puse în valoare, cercetările se vor solda cu acoperirea din nou a zidurilor în pământ, în aşteptarea celor care ar avea fonduri pentru restau ra rea şi conservarea lor.

Cercetarea de până acum s-a axat pe modul de realizare a zidurilor şi a bastionului descoperit, ziduri groase între 2 şi 4,6 metri, solide, fiind cercetate mai puţin urmele de locuire din interiorul cetăţii. Specialiştii mai cercetează încă ce aveau dacii în interiorul cetăţii încât au fost nevoiţi să ridice asemenea structuri de fortificare, ce motive au avut. Piesele identificate până acum sunt specifice unei cetăţi, unelte care dovedesc existenţa unei populaţii care se ocupa de pregătirea hranei, a îmbrăcăminţii soldaţilor, podoabe, şi sunt dovedite relaţiile comerciale ale ţinuturilor cu cele grec şi roman. Aceasta a mai amintit că în Depresiunea Târgu-Secuiesc spre exemplu sunt atestate 42 de aşezări dacice, plus numeroase fortificaţii atât în judeţ cât şi în Harghita. O descoperire deosebită şi foarte importantă o reprezintă şi cea de la Olteni, unde se regăsesc numeroase vestigii dacice şi unde aşezarea dacică a fost găsită împreună cu necropola, cele două fiind de obicei descoperite separat. Potrivit dr. Crişan, situl de la Olteni este o apariţie insolită în spaţiul intracarpatic, descoperirile de aici dând speranţa apariţiei unor aşezări similare şi în alte zone din Transilvania, nedepistate până acum din cauza carenţei cercetărilor şi nu a inexistenţei lor.

Pe lângă organizatorii amintiţi, pentru realizarea celor două evenimente a fost înfiinţat şi un comitet ştiinţific de organizare din care în afară de angajaţii MNCR şi Centrul Cultural Arcuş fac parte şi dr. Viorica Crişan şi Viorel Sârbu, care fac cercetare la Covasna.