Unul dintre cele 19 premii oferite anul acesta de Asociaţia cercetătorilor români, Ad Astra, ajunge la Alexandru Popa, cercetător la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. Distincţia i-a fost oferită pentru rezultatele științifice remarcabile pe care acesta le-a adus în domeniul Ştiinţelor Sociale şi Disciplinelor Umaniste.

„Distincţia are mai mult o valoare simbolică de recunoaştere a eforturilor depuse de mine în ultimii ani şi a faptului că ştiinţa se poate face nu neapărat din Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara, ci şi din Sfântu Gheorghe, fără nicio problemă”, ne-a declarat Alexandru Popa, care, potrivit directorului MNCR, Valerii Kavruk, este unul dintre cei mai buni cercetători români privind epoca romană şi post-romană.

„La ora actuală domnul Popa este unul dintre liderii în domeniul cercetării privind epoca romană şi post-romană din România. Fără nicio exagerare este unul dintre cei mai cotaţi cercetători români din această epocă. Eu, ca director al instituţiei, sigur că apreciez recunoaşterea naţională şi internaţională a calităţii profesionale şi a meritelor ştiinţifice şi mă bucură. Aceasta este încă o confirmare a faptului că noi în instituţie avem specialişti de înaltă calificare. (...) Din punctul de vedere al unui manager de muzeu, dincolo de satisfacţia şi bucuria pentru colegul nostru care a primit acest premiu, eu consider că una dintre cele mai importante sarcini pe care o am eu prin prisma funcţiei pe care o deţin, este să atrag la instituţia noastră pe cei mai calificaţi oameni, iar poate unul dintre cei mai calificaţi este Alexandru Popa. (...) Pe de altă parte, această distincţie este o premisă pentru succesele pentru viitor, pentru că programele ştiinţifice şi culturale nu pot fi realizate decât cu specialişti de clasă”, a declarat Valerii Kavruk.

Proiectele derulate în prezent de Alexandru Popa

Alexandru Popa (foto: ad-astra.ro) s-a născut în 1967 în oraşul Bălți din Republica Moldova. Potrivit site-ului MNCR, acesta este doctor în istorie, conferenţiar universitar şi cercetător științific grad II şi lucrează de circa cinci ani la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

„În prezent sunt prins într-un proiect numit „Graniţa de est a Daciei Romane”, care este un proiect legat de cercetarea frontierelor Imperiului Roman în sud-estul Transilvaniei, deci în provincia Dacia. Sunt prins în proiecte legate de epoca post-romană, adică situaţia, istoria şi arheologia după retragerea administraţiei romane. Acestea sunt două proiecte care la momentul de faţă reprezintă punctul meu de interes ca cercetător la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni”, ne-a spus acesta.

Potrivit directorului Muzeului din Sfântu Gheorghe, activităţile pe care Alexandru Popa le desfăşoară în cadrul instituţiei din judeţul Covasna sunt dintre cele mai importante. „Una dintre direcţiile foarte importante de cercetare ale Muzeului este legată exact de perioada pentru care domnul Popa este specializat. Mai mult decât atât, Muzeul este implicat într-un program naţional care are ca scop includerea în lista UNESCO a graniţelor romane. O porţiune importantă a graniţei romane trece prin judeţele care intră în competenţa Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Oficial, MNCR este parte în acest program naţional, alături de alte două muzee naţionale şi Institutul Patrimoniului Naţional. În cadrul acestui proiect, domnul Popa este responsabilul din partea muzeului nostru. Cu siguranţă va juca un rol foarte important în pregătirea documentaţiei ştiinţifice”, a explicat Kavruk, care a mai adăugat: „În prezent domnul Popa şi-a asumat, la insistenţele şi propunerea mea, un nou proiect multianual, care vizează vestigiile arheologice din primele secole după retragerea administraţiei şi armatei romane. În sensul acesta, dumnealui prelucrează din punct de vedere ştiinţific, vestigiile arheologice prezente la ora actuală. (...) Rezultatele vor fi foarte importante şi din punct de vedere ştiinţific, pentru că vor fi incluse în circuitul academic, dar şi pentru activitatea noastră specific muzeală”.

Din Frankfurt la Sfântu Gheorghe

Înainte să vină la Sfântu Gheorghe, Alexandru Popa a colaborat cu importante instituţii de cercetare din Germania. Decizia de a veni la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a fost legată de posibilitatea de a fi cât mai aproape de siturile din această zonă a ţării.

„Am venit acum cinci ani de zile pentru un proiect legat de graniţele romane. Am preferat să lucrez direct aici pe situri, la 10 kilometri sau la 50 de kilometri, să nu fiu influenţat de timp sau de spaţiu. Mi-am dorit să nu mai fiu nevoit, cum făceam înainte de la Frankfurt, să îmi programez călătoriile cu şase luni înainte, iar când veneam era înnorat şi nu puteam face nimic. Până la urmă, la baza deciziei mele au stat comoditatea, îmbinată cu revoluţia digitală care îmi permite să rămân conectat cu colegii mei de cercetare de la Frankfurt sau de la Bonn, chiar şi din Sfântu Gheorghe. Mi-am dorit să fac cercetare în primul rând aici pe sit”, ne-a spus acesta.

„Cercetarea necesită dăruire”

Întrebat dacă poate să ne vorbească despre un proiect care i-a marcat în mod deosebit cariera până în prezent, Alexandru Popa ne-a răspuns: „Toate proiectele sunt importante pentru că se completează unul pe altul. (...) Cercetarea ştiinţifică este şi ea o muncă şi necesită dăruire, aşa cum o fac medicii, pompierii sau chiar măturătorii de stradă. Nu cred că mă deosebesc cu mult faţă de ceilalţi oameni oneşti din societate, care se străduiesc să contribuie la promovarea valorilor societăţii noastre”.

Premiile Ad Astra

În 26 septembrie a.c. au fost anunțați câștigătorii celei de-a doua ediții a Premiilor Ad Astra pentru excelență în cercetare. Cu această ocazie au fost acordate 19 premii, din numărul maxim de 24. Dintre cei 19 cercetători cu rezultate științifice remarcabile, 11 au afiliere în România, pentru aceștia premiul având și o componentă financiară.

„Înființată în anul 2002, Asociația Ad Astra reunește cercetători români de pretutindeni și promovează excelența în cercetare. Scopul principal al Asociației Ad Astra este dezvoltarea cercetării în România. În această linie se înscrie și proiectul Premiilor Ad Astra, care își propune identificarea și popularizarea modelelor de succes, a rezultatelor excepționale ale cercetătorilor români din țară și din afara ei. (...) Spre deosebire de distincțiile științifice care se oferă drept recunoaștere a activității pe o perioadă de timp îndelungată, premiile Ad Astra evidențiază numai rezultatele științifice remarcabile obținute de candidați în ultimii 5 ani. Rezultatele științifice trebuie să fie recunoscute pe plan internațional și documentate prin lucrări publicate în reviste sau edituri de prestigiu”, arată un comunicat de presă, disponibil pe site-ul www.ad-astra.ro.