În total, în judeţ sunt 800 de femei care suferă de această boală

În perioada 13-15 februarie, Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, împreună cu Asociaţia Pas Alternativ Braşov, a desfăşurat la Sfântu Gheorghe un atelier cu tema „Organizarea activităţilor de advocacy în domeniul cancerului de sân” şi a susţinut seminarul cu titlul „Strângerea de fonduri şi implicarea voluntarilor în programe destinate îmbunătăţirii situaţiei cancerului de sân”.

Atelierul, susţinut de Dr. Violeta Horhoianu, expert formator al Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, a fost axat pe trei obiective principale:

Advocacy – definirea noţiunii, identificarea principalilor paşi ai activităţilor de advocacy, identificarea principalilor constituenţi comunitari, care pot fi parteneri, aliaţi ori susţinători ai activităţilor de advocacy şi elaborarea unui plan de advocacy.

Tehnici de strângere de fonduri – care sunt potenţialii constituenţi comunitari care pot susţine prin donaţii / sponsorizări / finanţări proiectele organizaţiilor non-profit dedicate cancerului de sân, tehnici de succes în strângerea de fonduri, activităţi menite să sensibilizeze comunităţile pentru susţinerea proiectelor ONG.

Voluntariatul – bază a activităţilor ONG – modalităţi de recrutare a voluntarilor, instruirea acestora, metode de păstrare a voluntarilor şi de recompensare a meritelor acestora.

„În acest proiect, de fapt, ne-am propus formarea unei reţele în judeţul Covasna, bazându-ne pe experienţa pe care am avut-o în judeţul Braşov. Este foarte important de precizat că acea muncă de constituire a reţelei a mers bine, am găsit uşi deschise atât la ONG-uri, cât şi la instituţii. Tema cancerului de sân este prioritară în judeţ. Am făcut şi o cartografiere, o cercetare care ne arată că anual sunt în medie peste 80-90 de femei nou diagnosticate. În total, în judeţ sunt 800 de femei care suferă de această boală”, a explicat Marton Gyöngyi, coordonator local al proiectului. Marton a mai precizat că boala afectează un număr mult mai mare de persoane, iar aici a avut în vedere faptul că, pe lângă persoanele bolnave, suferă şi membrii familiei.

Marton Gyöngyi a dorit să sublinieze necesitatea iniţierii unor astfel de proiecte în judeţul Covasna, care se confruntă actualmente cu o situaţie de criză, dat fiind faptul că mamograful Spitalului Judeţean s-a defectat anul trecut şi nu a fost reparat sau înlocuit nici până în ziua de astăzi. Biletul de trimitere pe care îl poate elibera medicul de familie nu este valabil în afara judeţului, ceea ce reprezintă o mare problemă în depistarea cancerului de sân întrucât un număr considerabil de persoane nu îşi permit să plătească nici costul mamografiei, nici cheltuielile de deplasare într-un alt judeţ.

Cel mai important lucru: controlul regulat

Cancerul de sân atacă în general la o vârstă medie. Sunt situaţii când, în jurul vârstei de 40-50 de ani, această formă a temutei boli se descoperă prea târziu, ceea ce poate duce la deces. Specialiştii nu pot stabili concret care sunt cauzele apariţiei cancerului la sân şi nici nu s-a demonstrat ştiinţific că există o posibilitate de prevenţie. Se crede că factorul genetic este unul dintre principalii factori de risc, ceea ce nu înseamnă că femeile în istoricul familiei cărora nu este înregistrată această boală nu sunt expuse riscului. Mai mult decât atât, şi bărbaţii pot dezvolta cancer de sân. Prin urmare, singurul şi cel mai important lucru care rămâne de făcut este controlul regulat, în conformitate cu indicaţiile medicilor. „Mass-media trebuie să fie bine informată şi să le transmită oamenilor foarte clar mesajul că această boală nu poate fi prevenită, poate fi doar depistată la timp, în stadii incipiente”, a punctat Marton Gyöngyi.

Conform datelor statistice şi graficelor publicate pe site-ul Direcţiei de Sănătate Publică Covasna, aşa cum reiese din „Profilul Comunităţii Judeţul Covasna”, emis în ianuarie 2014, numărul pacienţilor cu cancer la 100.000 locuitori pe ţară este mai mic decât cel din Covasna. 55% din cazurile nou diagnosticate sunt înregistrate în mediul urban, în vreme ce, în mediul rural, sunt 45%, deşi rata mortalităţii este aceeaşi.

„Ne dorim să creăm posibilitatea ca în judeţ să existe un mamograf şi un centru de diagnosticare, dar să existe şi oameni specializaţi. Urmărim de pildă introducerea în nomenclatorul meseriilor profesia de psiho-oncolog, un specialist care să ofere consiliere tuturor femeilor afectate de această boală, în special postoperatoriu. În plus, dorim ca toate femeile din judeţ să îşi schimbe mentalitatea şi să ajungă la acest comportament dorit de verificare anuală. Dorim să înfiinţăm un ONG sub numele de EVA (Educaţia pentru Viaţă Autonomă), care să unească aceste activităţi pe teritoriul judeţului”, a mai declarat Marton Gyöngyi ca o concluzie pentru acţiunea de care s-a ocupat.