Plenul Camerei Deputaţilor, reunit în sesiune extraordinară, a aprobat luni proiectul de lege care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi.

În prealabil, proiectul de lege ce vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi a fost adoptat cu amendamente în şedinţa de luni a Comisiilor reunite de agricultură şi administraţie ale Camerei Deputaţilor

Proiectul de lege, adoptat de Senat la data de 6 noiembrie 2023, vizează completarea articolului 1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi modificarea şi completarea OUG nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Printr-un amendament adoptat în comisii s-a stabilit că, în vederea prevenirii atacurilor de urs asupra populaţiei umane şi a pagubelor materiale produse de aceste animale, pentru anul 2024 se aprobă recoltarea unui număr de 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenţie la nivel naţional, şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.

Senatorul UDMR Tanczos Barna, iniţiator al proiectului, a declarat că acesta se bazează pe un studiu ştiinţific comandat de Ministerul Mediului, vizând estimarea populaţiei de urs brun din România. Potrivit studiului, specialiştii au apreciat că în România există între 7.400 şi 8.500 de urşi bruni şi au propus extragerea a 426 de exemplare, pentru prevenţie, dar şi alte intervenţii în cazuri de forţă majoră.

El a menţionat că la nivelul fondurilor de vânătoare numărul cotei de prevenţie a fost calculat în funcţie de numărul atacurilor la adresa oamenilor, numărul atacurilor asupra stânelor şi culturilor agricole, precum şi valoarea pagubelor provocate.

„Proiectul prevede o cotă anuală de intervenţie pentru a gestiona problemele în zonele cele mai afectate de conflicte om - urs. Anexa acestei iniţiative legislative estimează intervenţia la nivel de fond de vânătoare în funcţie de gravitatea problemelor în fiecare fond de vânătoare”, a explicat fostul ministru al Mediului.

Reprezentanţii grupului parlamentar USR au susţinut mai multe amendamente, dar niciunul dintre acestea nu a fost adoptat. Amendamentele au vizat măsuri pentru educarea populaţiei, simplificarea procedurii de intervenţie astfel încât primarii să poată adopta rapid măsuri de protejare a comunităţii, împuşcarea urşilor exclusiv prin personalul tehnic al fondurilor de vânătoare, nu prin vânători.

„Dacă, într-adevăr, în spatele acestui proiect de lege nu este dorinţa de a te urca pe o tragedie, ca să mai umpli nişte buzunare de bani ale vânătorilor, atunci haideţi să facem prevenţia cu personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului, nu prin vânători”, a afirmat deputata USR Diana Buzoianu, vicepreşedintă a Comisiei pentru mediu.

Un alt amendament aprobat în şedinţa comisiilor reunite vizează creşterea numărul de puncte CIC de la 350 la 400. Punctele CIC reprezintă pragul minim de la care trofeele de vânătoare evaluate sunt reţinute în patrimoniul naţional.

Proiectul a fost aprobat în plen cu 214 voturi „pentru”, şapte voturi „împotrivă”, 23 de abţineri. Un deputat nu a votat.

Intervenţiile legislative vizează prevenirea atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs, prin aprobarea recoltării pentru anii 2024 şi 2025 a câte unui număr de 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional, şi a câte unui număr de 55 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.