După zugrăvelile şi curăţenia de vară, autorităţile locale au redeschis la începutul lunii iunie Ştrandul din oraş, fără a fi rezolvată însă problema pierderilor mari de apă înregistrate zilnic prin fisurile de pe fundul bazinului. Potrivit viceprimarului Balint Jozsef, deocamdată aici nu au avut loc lucrări de modernizare, ci numai de curăţenie, tuns iarba, zugrăveli şi igienizări, problema pierderilor de apă putând fi

Pierderea de apă este imensă, în zilele când Ştrandul din Sfântu-Gheorghe funcţionează fiind estimată o pagubă care depăşeşte o sută de metri cubi, prin crăpăturile de la fundul bazinului

După zugrăvelile şi curăţenia de vară, autorităţile locale au redeschis la începutul lunii iunie Ştrandul din oraş, fără a fi rezolvată însă problema pierderilor mari de apă înregistrate zilnic prin fisurile de pe fundul bazinului.

Potrivit viceprimarului Balint Jozsef, deocamdată aici nu au avut loc lucrări de modernizare, ci numai de curăţenie, tuns iarba, zugrăveli şi igienizări, problema pierderilor de apă putând fi rezolvată doar printr-o eventuală investiţie majoră.

Acesta spune că pierderea de apă este imensă, în zilele când Ştrandul funcţionează fiind estimată o pagubă care depăşeşte o sută de metri cubi, prin crăpăturile de la fundul bazinului. Ştrandul a fost construit la înce putul anilor ’80 şi de atunci nu au mai avut loc lucrări majore de modernizare, iar pe vremea aceea nu prea se găseau materiale bune de izolare.

Dincolo de pierderile de apă, Ştrandul este subvenţionat an de an de municipalitate, întrucât din valoarea biletelor nu se recuperează mare lucru.

„Prin subvenţionarea ştrandului ajutăm populaţia să aibă posibilitatea de a-l folosi. Prin biletele vândute nici 20% nu se recuperează”, a spus Balint.

City manager-ul Czimbalmos Csaba a explicat că funcţionarea în pierdere a Ştrandului este cauzată şi de tarifele modice, care să poată fi suportate de populaţie, dar care nu sunt de natură a acoperi cheltuielile. Acestea din urmă presupun schimbarea o dată pe săptămână a apei din bazin, supravegherea, materialele pentru dezinfecţie, pomparea apei calde prin sistemul de la piscină şi altele. Potrivit acestuia, dacă nu ar fi pompată apă caldă de la piscină, apa de la ştrand ar fi atât de rece încât ar fi nevoie de câteva zile până să se încălzească la soare, şi când s-ar încălzi ar veni ziua de schimbat apa.

„Apa din bazin trebuie să aibă 22-23 de grade, trebuie să completăm cu apă caldă”, a precizat Czimbalmos. Subvenţionarea este necesară şi la piscină, an de an, însă acolo pierderile nu sunt atât de mari.

În urmă cu aproximativ un an a existat intenţia unui investitor de a amenaja aici o bază tip Aquaparc, se întocmise şi un studiu de fezabilitate, însă contractul nu a mai fost semnat, iar în prezent contextul crizei nu este unul foarte favorabil. Biletul de intrare la Ştrand costă 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii.

Ana Sidon