De pe un perete al garajului Multitrans din strada Nicolae Iorga, marele grafician covăsnean Baász Imre se uită calm şi gânditor la trecători, punând parcă la cale o nouă lucrare, o nouă operă. A apărut acolo sub forma unui portet grafitti, născut din spray-ul şi imaginaţia unui artist din Braşov, Marius Tivga, pe numele său de artist Suflo.

Un artist braşovean a desenat portretul graficianului în cadrul unui concurs de grafitti

De pe un perete al garajului Multitrans din strada Nicolae Iorga, marele grafician covăsnean Baász Imre se uită calm şi gânditor la trecători, punând parcă la cale o nouă lucrare, o nouă operă.

A apărut acolo sub forma unui portet grafitti, născut din spray-ul şi imaginaţia unui artist din Braşov, Marius Tivga, pe numele său de artist Suflo.

Creaţia a apărut în cadrul concursului de grafitti care a avut loc cu ocazia Zilelor Sfântu-Gheorghe, prin Fundaţia Baász Imre condusă de fiica graficianului, Baász Orsolya. Pe peretele garajului apar numeroase forme de mărimi şi culori diverse, dar dintre toate se distinge portretul lui Baász, graficianul, după cum spun cei în măsură, mai apreciat în ţară decât în judeţul în care a trăit şi creat. Soţia artisului, Baász Palma, îşi aminteşte de numeroasele promisiuni care au venit din partea autorităţilor locale de-a lungul anilor, de la aceea că Galeria de Artă va primi numele lui Baász, sau că vor exista o stradă şi o sculptură în numele său. Niciuna nu a devenit însă realitate şi asupra lor s-a lăsat tăcerea.

Pentru a menţine vie memoria şi opera graficianului, există Fundaţia Baász Imre, iar cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la moartea artistului familia sa doreşte să editeze un catalog despre viaţa şi opera lui. Anul trecut, fiica şi soţia lui Baász au lansat şi catalogul „Cei trei Baász”, care cuprinde lucrări ale celor trei membri ai familiei.

Baász Imre s-a născut în 22 februarie 1941, la Arad, unde a şi absolvit liceul. De aici şi-a continuat studiile la Târgu-Mureş, unde a absolvit Şcoala Medie Tehnică de Arhitectură, pentru ca în 1965 să ajungă la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu“, din Cluj. În 1970 artistul îşi va adăuga un „a“ numelui, devenind cunoscut publicului sub numele de Baász, dar lucrările timpurii sunt semnate Bász. În anii ’70 artistul demarează un proiect de anvergură deal său: ciclul ilustraţiilor la epopeea finlandeză Kalevala, pentru care a pregătit 16 ilustraţii, plus coperta. Datorită lucrărilor primeşte în 1972 premiul Salonului Naţional al Cărţii, expoziţie organizată la Bucureşti.

În 1971 deschide la Arad o expoziţie personală şi este prezent cu cinci gravuri la Békéscsaba şi Gyula, în cadrul expoziţiei artiştilor arădeni. În 1976 Baász are două expoziţii ex-libris la Arad şi Bucureşti, o altă expoziţie de grafică la Arad şi se mută la Sfântu-Gheorghe.

În 1979 se ocupă în special de Pinacoteca din Sfântu-Gheorghe ale cărei baze le-a pus şi unde organizează seri muzicale sub titlul „Tablouri cântătoare” şi va deveni membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Cu Szigeti Palma are o fată, Orsolya, care a devenit, la fel ca tatăl ei, grafician. În anul 1985 ia premiul „Graficianul anului”, acordat de Uniunea Artiştilor Plastici şi realizează o acţiune pe acoperişul casei unde îşi avea atelierul, „Mi se întâmplă un necaz”, împreună cu Szigeti Palma, soţia lui din 1986.

Baász a înfiinţat fundaţia „Artemis”, ce îşi propune crearea unui Centru Internaţional de Arte Plastice în Sfântu-Gheorghe.

În anul 1991, a suferit un accident la spate care necesita tratament medical, iar în data de 16 iulie se stinge, în urma unei septicemii.

Ana Sidon