Muzeografii de la prima şcoală românească din Sfântu Gheorghe vor deschide un atelier de caligrafie cu pană, în cadrul căruia elevii vor putea exersa acest mod de scriere. Muzeograful Florin Herţeg a declarat că atât anul trecut, cât şi anul acesta au fost organizate mai multe ateliere de scriere pe tăbliţe din lemn, asemenea celor folosite pe vremuri de elevii care învăţau în această şcoală, iar anul acesta va iniţia un atelier de scriere cu pană.

„Am făcut rost de pene de curcan şi de gâscă, acum căutăm peniţe şi ne pregătim să deschidem acest atelier. Vrem să le arătăm copiilor cum a fost scrierea în decursul timpului. (...) Am avut ateliere de scriere pe tăbliţe din lemn, iar copiii au fost entuziasmaţi, dar şi destul de miraţi să vadă cum se învăţa în trecut. Vă daţi seama, copiii din ziua de azi care folosesc tablete vor scrie cu pana, aşa cum se scria în urmă cu o sută de ani”, a declarat Florin Herţeg.

El a menţionat că în patrimoniul muzeului există mai multe tăbliţe din lemn şi ardezie pe care se scria cu grafit, dar şi bănci originale care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX. De asemenea, există şi alte obiecte vechi, cum ar fi mobilier, tocuri, călimări, manuale, cărţi religioase, registre şi documente şcolare ce amintesc despre începuturile învăţământului confesional ortodox pe aceste meleaguri.

Clădirea primei şcoli româneşti are trei încăperi, în care a fost reconstituită o sală de clasă, camera învăţătorului şi a fost amenajată o sală multimedia unde pot fi vizionate filme legate de istoricul acestei instituţii şi al comunităţii româneşti din zonă. „Avem două bănci originale după care au fost făcute mai multe replici. Copiii se pot aşeza în ele, pot participa la ore, avem table, socotitori, caiete, cărţi vechi. (...) Avem şi câteva tăbliţe originale din care se mai găsesc foarte puţine în ziua de azi (...), vitrine cu manuale vechi, iar într-o încăpere este amenajată locuinţa învăţătorului. Mobilierul provine din Covasna şi din judeţul Harghita, avem îmbrăcăminte tradiţională, iar încăperea e amenajată aşa cum era acum 150 de ani. Şcoala aceasta de fapt aparţinea bisericii ortodoxe, a fost construită în anul 1799 şi a funcţionat până în anul 1872 ca şcoală pentru comunitatea românească din Sfântu Gheorghe. Într-o singură încăpere învăţau toţi elevii, de la clasa I la clasa a V-a, iar preotul paroh era şi învăţător”, a mai spus Florin Herţeg.

Atelierele se înscriu în strategia conducerii muzeului de a crea o instituţie 'vie', în care vizitatorii să interacţioneze într-un fel sau altul cu obiectele din jur şi să poată percepe într-un mod mult mai eficient informaţia ştiinţifică.

Prima şcoală românească din Sfântu Gheorghe, care funcţionează ca secţie a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a împlinit anul trecut 215 ani de la prima atestare documentară. Şcoala confesională a funcţionat până în anul 1872, după care elevii români de religie ortodoxă au frecventat şcolile comunale de stat în limba maghiară.

Clădirea vechii şcoli a intrat în anul 2003, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, iar ulterior a fost reabilitată cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi transformată în muzeu în anul 2011. Lucrările de restaurare, începute în anul 2008, au fost realizate de specialişti pe bază de documente vechi şi expertize, dar, pentru că imobilul a fost preluat într-o stare avansată de degradare, s-a reuşit doar recuperarea parţială a elementelor originale. Ani la rând, imobilul a fost locuit de mai multe familii de romi, cărora Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, prin grija IPS Ioan Selejan, le-a construit alte case pentru a elibera clădirea şi a o putea transforma în muzeu.