Județul Covasna are alocate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” de cinci ori mai multe fonduri decât s-au atras prin PNDL, iar valoarea este mai mare chiar și decât toate finanțările atrase din programele guvernamentale de până acum la un loc, a declarat, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor. Succesul se datorează nu atât alianței de guvernare, din care face parte UDMR, partid majoritar în județ, al cărui președinte este, cât proiectelor bune care au fost depuse, susține acesta. În același timp, Tamás Sándor a spus și că abia acum începe greul, pentru că autoritățile locale trebuie să muncească în continuare la documentații și proceduri birocratice, iar abia în toamnă se vor semna contractele de finanțare. 

Dacă Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a însemnat investiții de aproximativ 200 de milioane de lei în județul Covasna, noul Program Național de Investiții (PNI), numit și „Anghel Saligny”, vine cu alocări de un miliard și 27 de milioane de lei, a detaliat Tamás Sándor. 

Sunt aprobate spre finanțare 121 de proiecte depuse de 44 din cele 45 de unități administrativ-teritoriale din județ, plus Consiliul Județean Covasna. Singura comună care nu va primi fonduri prin PNI este Boroșneu Mare, pentru că nu a înregistrat cereri de finanțare. 

„În ultimii 15 ani, au existat multe programe guvernamentale, dar niciodată nu a mai fost lansat un program atât de bine gândit, acesta având și cel mai mare buget din ultimii 33 de ani. Am lucrat mult la pregătirea acestui program, am participat la multe consultații cu reprezentanții ministerului condus de Cseke Attila, dar și cu primarii din județul nostru. Până la urmă, în afară de comuna Boroșneu, toate UAT-urile au depus proiecte în cadrul Programului „Anghel Saligny”, câștigând suma enormă de un miliard de lei. Cele 121 de proiecte ale orașelor, comunelor și ale Consiliului Județean vor fi sprijinite de Ministerul Dezvoltării cu 1.027.711.662 lei”, ne-a spus președintele CJ Covasna. 

Acesta a punctat: „Comparativ cu alte județe, de exemplu Brașov, care a luat 880 de milioane de lei, putem să ne mândrim cu această sumă. Asta se datorează în primul rând proiectelor bune. Dacă nu aveam proiecte bune, nu aveam unde să facem „lobby” pentru proiectele noastre. Am avut proiecte bune și argumente bune. (...) Până la urmă, toți am primit bani mai mulți decât speram. (...) Pot să afirm că în ultimii 25, 30 de ani nu s-au alocat atâți bani pentru toate proiectele guvernamentale la un loc cât s-au alocat pentru Anghel Saligny”. 

„Întotdeauna am simțit o frână de mână trasă împotriva Ținutului Secuiesc”

Pe de altă parte, la nivel național au fost discuții cu privire la alocarea financiară care favorizează Covasna, care este un județ mic, în detrimentul altor județe cu populație mai mare. La acestea, președintele CJ Covasna răspunde cu exemplul finanțărilor din anii trecuți, unde mereu acest județ era în coada clasamentelor, și spune că acum este momentul ca și covăsnenii să se bucure de infrastructură modernă. 

„Întotdeauna am simțit o frână de mână trasă împotriva Ținutului Secuiesc. Și acum s-au revoltat unii din alte județe spunând „cum se poate ca județul Constanța să primească tot atâți bani cât Covasna?” Întotdeauna așa am simțit, că suntem trași înapoi. Acum mergem înspre a înclina balanța la mediu. Nu suntem încă unde putem să fim mulțumiți, dar mergem într-o direcție corectă și bună”, a mai declarat Tamás Sándor. 

Marele câștigător și marele perdant 

Consiliul Județean Covasna a atras astfel 140 de milioane de lei, maximul cât a putut primi un consiliu județean, potrivit plafonului stabilit la nivel național. Dacă vor întocmi documentele solicitate în continuare, în cele cinci orașe covăsnene vor fi investiții de peste 164 milioane de lei, iar în comunele care au depus proiecte, de 723 milioane de lei. 

Din suma totală, 440 de milioane de lei se duc spre proiecte de apă și canalizare și 587 de milioane de lei pentru drumuri de interes local. 

Marele perdant al acestei alocări este municipiul Sfântu Gheorghe, care a depus aproape 50 de proiecte, însumate la peste 300 de milioane de lei, dar a primit doar 43 de milioane de lei, pentru că acesta a fost plafonul maxim. Tamás Sándor susține că municipiile reședință de județ puteau fi încadrate într-o categorie distinctă, cu un plafon mai mare față de celelalte orașe, pentru că până la urmă găzduiesc cele mai multe instituții și reprezintă „locomotive” ale județelor. 

De cealaltă parte, cel mai bine la alocări a stat orașul Baraolt, care poate primi fonduri cât Sfântu Gheorghe. Și Sânzieni este în topul finanțărilor prin programul „Anghel Saligny”. 

„Orașul Baraolt a ajuns la nivelul de alocare al municipiului Sfântu Gheorghe pentru că a avut proiecte depuse și a rămas astfel la 43 de milioane de lei. Comuna Sânzieni a avut proiecte de peste 180 de milioane de lei, dar pentru că a fost plafonat, a ajuns la nivelul orașului Sfântu Gheorghe”, a explicat președintele CJ Covasna. 

Viziune până în 2030

În analiza pe care ne-a prezentat-o Tamás Sándor în contextul alocărilor PNI, acesta a punctat că toate investițiile fac parte dintr-o viziune amplă, cuprinsă și în Planul Potsa – strategia integrată de dezvoltare a județului Covasna 2021-2030. 

„Scopul programului este acela de a încuraja populația, în special tinerii, să rămână în zonă sau să se mute înapoi acasă. Până în prezent, toate cele cinci orașe și toate cele 40 comune din județ au întocmit diferite proiecte de dezvoltare”, a precizat președintele CJ Covasna. 

Planul cuprinde două segmente, numite „Orașul modern” și „Satul modern”. 

În primul, obiectivul autorităților ar fi ca, folosindu-se de investiții și oportunități, orașele din județ să devină „centre și motoare de dezvoltare economică a regiunilor mici (zona Tg. Secuiesc, zona Covasna, zona Baraolt, zona Buzăului și zona Sf. Gheorghe) și să poată oferi un nivel de calitate a vieții mai înalt, nu numai pentru cei care locuiesc în orașe, ci și pentru cei care sunt conectați la oraș. 

Pentru că mediul rural are o mulțime de legături cu orașul. Orașele sunt folosite nu numai de cei care locuiesc în ele, ci și de locuitorii regionali, care folosesc zilnic infrastructura educațională, de sănătate, culturală și sportivă”, explică acesta. 

Cât despre „Satul modern”, „pentru noi, reprezentanții județului, zona rurală are valoare. Ne dorim ca fiecare sat din județ să aibă aceleași condiții de viață cu orașele.

Modernizarea satelor noastre și consolidarea mediului rural este în interesul tuturor. Programul „Satul modern” este cheia pentru crearea unui județ puternic. Administrația județeană sprijină comunitățile rurale cu toată puterea și cu toate competențele pe care le are”, a punctat președintele CJ. 

Dar, până la orașe și sate moderne, infrastructura trebuie pusă la punct. De aceea, spune Tamás Sándor, este important programul „Anghel Saligny”, care „le oferă autorităților locale posibilitatea de a realiza investiții care să asigure accesul întregii populații la serviciile de bază, să îmbunătățească calitatea vieții și să reducă riscul depopulării în comunitățile defavorizate”. 

Reamintim și că programul „Anghel Saligny” finanțează investiții în comunitățile locale, pentru extinderea rețelelor de apă, de canalizare și de gaz, precum și pentru repararea și modernizarea drumurilor și a podurilor.

Pe lângă finanțările guvernamentale și europene, Tamás Sándor punctează și că, la nivelul județului, CJ derulează și nouă programe cu alocare de fonduri pentru localități, pentru: modernizare școli și grădinițe, programul Primul Ghiozdan, sprijinirea spitalelor orășenești din Târgu Secuiesc și Baraolt, reabilitarea și echiparea cabinetelor medicale, reabilitarea și echiparea căminelor culturale, reabilitarea și echiparea bazelor sportive, reabilitarea bibliotecilor, caselor memoriale, muzeelor locale, construirea terenurilor de joacă, after-school, construirea, reabilitarea și dotarea remizelor.