Ce trebuie să facă acum crescătorii de animale din zona Întorsurii Buzăului pentru ca acest demers să devină realitate și să aibă succes 

Ideea deschiderii unui abator regional, care să deservească fermierii din localitățile zonei Buzaielor și pe cei din împrejurimi, prinde tot mai mult contur. Cel mai important pas, pe lângă cel făcut de autoritățile locale, care s-au întâlnit în repetate rânduri și s-au arătat interesate să colaboreze pentru accesarea de fonduri, este cel care le revine crescătorilor de animale: înființarea de cooperative. 

În noiembrie, Agenția Națională a Zonei Montane, prin Oficiul de Dezvoltare Montană Întorsura Buzăului, anunța prin intermediul unui comunicat publicat pe Facebook faptul că au fost organizate mai multe întâlniri cu fermierii și reprezentanții autorităților locale din zona Întorsurii Buzăului, unde s-a concluzionat că „un abator este o necesitate vitală în zonă, fără de care activitatea agro-zootehnică din zonă ar fi condamnată la o dispariție sigură”. 

Problema locației a fost rezolvată destul de repede, după cum a relatat aceeași sursă: „s-au analizat locațiile posibile, iar participanții au fost informați, de către domnul Primar Raul Urdă (Întorsura Buzăului), faptul că Primăria dispune de terenuri potrivite pentru acest proiect, acestea fiind puse la dispoziție”. 

„Se pune problema de a face la Întorsura Buzăului un abator regional, care să închidă cumva cercul acesta al crescătorilor de animale, pentru că ei depindeau de anumiți samsari la un moment dat. Ajungeau cu animalul mare, gata crescut, și nu aveau cui să îl vândă, nu aveau un centru de abatorizare. Atunci erau obligați să îl vândă unui samsar, pe un preț care îl stabilea acel intermediar. Am făcut o discuție în sensul ăsta odată cu ai noștri, din oraș și deja am avut o primă întâlnire cu ceilalți primari din zonă. (...) Vor fi cinci localități care vom încerca să formăm o cooperativă care să acceseze acest fond european pentru un abator zonal. Ne-am oferit noi, ca și centru, ca și locomotivă a zonei, cum suntem noi ca oraș și ne place să credem că asta vom fi, să dăm spațiu în zona Dealul Taberei. Este singura zonă a noastră pe care o avem intabulată cu CF (n. red. Carte Funciară). Acolo se poate construi un centru de tăiere și un abator”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, primarul din Întorsura Buzăului, Raul Urdă. 

Noi locuri de muncă 

Planul este pe placul multora dintre primarii din zonă. Printre susținători se numără și primarul comunei Barcani, Nicolae Pastor, care spune că astfel se vor crea și noi locuri de muncă. 

„Un abator ar rezolva multe dintre problemele fermierilor. În primul rând, putem da valoare animalelor din zonă, mai ales dacă venim și cu partea de procesare în acest proiect. În al doilea rând, se vor încuraja fermierii să se extindă, iar cererea de pe piața să le ofere o siguranță. A ne uni cu celelalte primării, cu siguranță ne va putea aduce mult mai aproape de realizarea unui abator de o capacitate mai mare, implicit de a se crea mai multe locuri de muncă. (...) Alternative nu prea sunt în acest moment. Fermierii se descurcă cum pot, deoarece alte abatoare sunt la distanțe destul de mari, iar dacă nu reușesc să ajungă la un punct de sacrificare, sau să vândă la export, sunt nevoiți să le vândă la intermediari”, a explicat edilul. 

Acesta a dus și mai departe ideea și a precizat și că pasul următor va fi deschiderea unui magazin destinat produselor locale. 

„O țintă pentru mine, ca și pas doi, este construirea unui magazin doar pentru producătorii locali. Îmi doresc să favorizez piața pentru fermieri, deoarece îi simt descurajați pe mulți dintre ei”, a explicat primarul din Barcani, el însuși fermier experimentat. 

Proiectul abatorului regional este și pe placul autorităților din Valea Mare. „Noi vrem să fim alături și să ne unim. Nu este niciun abator în zonă și chiar ar fi necesar. Avem asociație, dar trebuie să o transformăm în cooperativă să ne putem uni. Deci este mult de muncă. (...) Trebuie să ne întâlnim să vorbim și cu oamenii. Cred că o să avem în ianuarie o ședință generală cu toți și acolo o să propunem. Până atunci o să mai vorbim pe tema asta, să vedem cât e de agreată, ce zic cetățenii, că până la urmă ei sunt baza”, a spus și Bogdan Marin, primarul din Valea Mare. 

Ca parte din acest plan sunt și localitățile Sita Buzăului sau Dobârlău, ba chiar și Vama Buzăului, din județul Brașov, totodată și parte a zonei Buzaielor. 

„S-a subliniat importanța înființării unor cooperative”

Punctul principal abia acum urmează, pentru că pentru a pune la cale un astfel de proiect, o condiție de bază este asocierea în cooperative. 

„În urma discuțiilor, după ce s-a subliniat importanța înființării unor cooperative, în privința măririi capacității membrilor de desfacere a produselor agricole, dar și pentru achiziția de produse de bază/inputuri necesare la prețuri avantajoase, participanții au decis ca la nivel de fiecare UAT să se înființeze câte o cooperativă, care să reunească crescătorii de animale și producătorii agricoli din UAT-ul respectiv”, se mai arată în comunicatul Agenției Naționale a Zonei Montane. 

„Deocamdată aici nu spunem că suntem de acord”

Demersul în sine pare să fi produs unele reacții de scepticism, după cum ne-a spus primarul din Dobârlău. 

„Este un proiectul comun de care am discutat, într-adevăr, dar nu este la nivelul UAT-urilor, ci este în beneficiul crescătorilor de animale din zona Buzaielor, care trebuie să creeze cooperative. Suntem interesați, numai că deocamdată suntem ușor sceptici cu privire la aceste cooperative, pentru că în toate zonele unde există cooperative, sunt discuții foarte mari și totodată probleme. O să studiem mai aprofundat problema asta înainte de a lua o decizie. Deci, deocamdată, aici nu spunem că mergem sau că suntem de acord, până nu luăm o decizie la nivelul asociației crescătorilor de animale și toată lumea din asociație să fie de acord. (...) Dacă fermierii își doresc proiectul, da, îl susținem, dar dacă nu, atunci nu merită”, ne-a spus primarul din Dobârlău, Bogdan Barbu, care a mai precizat că probabil întâlnirea cu fermierii pe această temă va avea loc anul viitor, când, poate, contextul pandemic va fi altul. 

Edilul spune că, personal, crede că un astfel de demers va fi util cetățenilor, „dar vreau să ascult și ce părere au fermierii”. 

Pe de altă parte, la Întorsura Buzăului lucrurile merg într-o direcție bună, conform primarului, Raul Urdă. Acesta are încredere că în următoarea perioadă toți crescătorii de animale de pe unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce se vor uni în cooperativă.

„La Întorsura Buzăului există o cooperativă de câțiva ani de zile. Am cerut celor cinci asociații de la Întorsura să adere la această cooperativă. Acesta este primul pas pe care trebuie să-l facem noi, Întorsura. În această cooperativă vor adera și asociațiile, și persoanele fizice autorizate, ca să fim o singură cooperativă la nivel de Întorsura. Au fost deschise pentru treaba asta majoritatea asociațiilor. Câteva persoane fizice autorizate au fost reticente. Li s-au explicat avantajele și forța pe care o capătă o astfel de cooperativă în momentul în care suntem mai uniți, suntem mai puternici. Atunci, în mare, au fost de acord. Eu zic că se va realiza această cooperativă în următorul timp”, a spus, joi, pentru Observatorul de Covasna, Raul Urdă.

„Niciodată fermierii nu vor fi cu toții de acord la o propunere”

Președintele Asociației Crescătorilor de Bovine și Producătorilor de Lapte din Floroaia Mare, Constantin Vlad, spune că, într-adevăr, este nevoie de un astfel de abator și susține ideea realizării proiectului, precum și demersul de unire în cooperative. 

„Ca fermier și președinte de asociație, activând de câțiva zeci de ani buni în această activitate agricolă, în special creșterea animalelor, zootehnie, consider că se descurcă greu fermierii cu desfacerea produselor. Ne referim aici la produsele în viu a efectivelor de animale care sunt destinate abatajului din cauza faptului că rețeaua de vânzare este acaparată pe anumite căi dinspre fermieri spre abator de intermediari. Chiar dacă este și o relație directă cu abatorul, abatoarele sunt la foarte mare distanță, cele care plătesc mai bine, la sute de kilometri. Deci sunt o groază de motive pentru care se vrea construirea unui abator în zona Întorsura Buzăului, dat fiind faptul că sunt cinci localități care pot adera la serviciile acestui abator”, spune Constantin Vlad.

Cât despre cei care nu sunt de acord cu propunerea, fermierul spune că niciodată nu poate fi mulțumită toată lumea, dar îi îndeamnă pe cei din breaslă să aibă încredere.

„Niciodată fermierii nu vor fi cu toții de acord la o propunere, dar părerea mea și sfatul meu, personal, deci eu oricum am umblat foarte mult și am văzut în multe locuri cum se procedează, în Elveția, în Austria, aceste abatoare care sunt zonale sunt de mare eficiență. Bineînțeles, să fie administrate pentru statutul care iau ființă, pentru că neîncrederea în oameni, în colegi, în factorii de răspundere a fermierilor duce la semne de întrebare legate de funcționarea abatorului și dacă merge, dacă nu merge, dacă prețul va fi cel pe care îl vrea fermierul (…). Nu este totuna să  mergi la un abator la Suceava sau în Botoșani sau mai știu eu unde și să vii la Întorsură de la 10 km, 15 km, 3 km, să faci abatajul. Bineînțeles, acel abator trebuie să fie funcțional tot timpul, să fie administrat așa cum trebuie. Atâta timp cât fermierii sunt cei care îl gestionează, automat ei vor avea tot interesul ca toate cele să funcționeze ca pentru ei. Pentru că, la urma urmei, și într-o asociație și într-o cooperativă, dacă oamenii sunt conștienți, prin asociere se pot face multe treburi. Dar toată lumea să participe, nu participă unul și restul acuză și comentează sau așa mai departe”, este de părere Constantin Vlad. 

Mai departe, după ce se vor înființa cooperativele locale, acestea se vor uni într-o nouă cooperativă, de grad 3 – într-o uniune de cooperative, „iar această nouă cooperativă o să fie cea care să facă demersurile pentru obținerea finanțării necesare înființării unui abator de mică capacitate (SIC!)”, se arată în comunicatul Agenției Naționale a Zonei Montane. 

„Cu siguranță e o idee bună. Eu zic că neapărat trebuie un abator și în zona aceea”, a conchis, într-o declarație pentru Observatorul de Covasna, și directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Covasna, Könczei Csaba.

Termenul pentru ca fermierii și autoritățile să își facă „temele”, adică să înființeze cooperativele este sfârșitul lunii ianuarie, moment în care va urma o nouă reunire a celor interesați să participe la acest proiect.

Iulia Drăghici – Taraș 

David Leonard Bularca 

Daniela Luca