ACTUALITATE 1 noiembrie 2016

Abandon mare și promovabilitate zero, dar și alfabetizare la școala din Őrkő

de Sever Ioan Miu | 470 vizualizări

De vorbă cu  Kiss Róbert, directorul școlii gimnaziale Néri Szent Fülöp din Sfântu Gheorghe

scoala Orko (1)De la depărtare, crucea de deasupra ei îți sugerează o biserică. De te apropii, trecând printre curțile oamenilor din zona locuită de țigani din Őrkő, ori călcând pe strada la fel de noroioasă, îți dai seama că e o școală. Una care îi aduce pe băncile ei, cel puțin în ciclul primar, pe toți copiii cartierului. Așa spune directorul Şcolii Generale cu clasele I-VIII „Néri Szent Fülöp”, Kiss Róbert. Tot el vorbește despre faptul că niciun copil din această școală nu a mers mai departe la liceu, ca și despre abandonul școlar ridicat. Aceste chestiuni sunt amintite și de către conducătorul Inspectoratului Școlar (IȘJ) Covasna,  inspectorul școlar general Kiss Imre. Despre aceste probleme, dar și despre aspectele pozitive ale școlii „Néri Szent Fülöp”, în rândurile de mai jos.

O școală înființată de biserică

Școala gimnazială Neri Szent Fulop are în structura sa și grădinița cu același nume, care funcționează în subsolul bisericii romano-catolice din Őrkő. Școala a fost înființată pe locul actualei grădinițe în 1993, de către Markus Andras, un preot catolic trimis să încerce integrarea romilor. „Când a văzut că nu știe nimeni să citească și să scrie a hotărât să construiască o școală”. La un an după construirea școlii a venit la „Neri Szent Fulop“ și Kiss Róbert, proaspăt absolvent de liceu pedagogic. Kiss este licențiat în managementul comerțului, turismului și serviciilor și a urmat cursuri de management educațional la Inspectoratul Școlar Județean Covasna. Din 2003, Kiss a fost numit directorul școlii.

Doar o cincime dintre elevi ajung până într-a VIII-aKiss Robert - dir scoala Orko (1)

În 2000, școala avea circa 280-300 de copii, cu tot cu cei preșcolari. În prezent, sunt 502, din care 138 preșcolari, 273 în ciclul primar (inclusiv clasa pregătitoare) și 91 în ciclul gimnazial. Abandonul școlar explică diferența mare dintre clasele 0-IV și clasele V-VIII. „La nivel primar avem trei clase I, dar începând cu a V-a, numai o clasă pe nivel. Cei care ajung până într-a a VI-a, a VII-a, abandonează din cauza căsătoriei, dar sunt care abandonează și înainte. Dacă repeți de trei ori clasa, legea nu permite să te mai înscrii. Am făcut un proiect anul trecut sau acum doi ani, „A doua șansă“, la care au participat elevi dintr-a II-a și până la 16 ani. Acolo se puteau înscrie, au și venit vreo 50 elevi, dintr-a II-a până la 16 ani. Dar proiectul s-a terminat și acum nu-i putem înscrie”, spune directorul. „Romii îşi păstrează obiceiul lor mult mai adânc. Spre exemplu, fetele se mărită mult mai devreme. Atunci e clar că aici rata de abandon e mai mare. De obicei rezistă cam o treime până în clasa a IV-a, dar până în clasa a VIII-a rămân doar o cincime din numărul elevilor care fuseseră iniţial înscrişi în clasa I”, spune inspectorul școlar principal Kiss Imre. Pe lângă cele patru clase de a V-a, a VI-a, a VII-a și a VIII-a, există și o clasă simultană cu frecvență redusă.  „Cine ajunge până într-a V-a nu contează dacă rămâne repetent de trei ori, îl putem înscrie în această clasă”, spune directorul.

- Ce-mi puteți spune despre rezultatele școlare?

- Un rezultat mare e că acum 20 de ani, când s-a înființat școala 80-85% dintre copii erau analfabeți. Doar vreo 10% erau înscriși la școala de artă sau Varadi Jozsef. Acum, de când e școala, aproape 100% dintre copiii din cartier sunt școlarizați.

- S-a făcut un studiu privind analfabetismul?

- Nu, eu așa zic, că vin până într-a III-a, a IV-a și până atunci toți învață minimal să scrie și să citească“, îmi răspunde directorul. „Şcoala este binevenită, încă de când a fost înfiinţată. Se vede educaţia romilor de la Orko, pentru că cei care au început şcoala când aceasta s-a înfiinţat, deja sunt părinţi. Este mai vizibilă prezenţa părinţilor care au fost şcoliţi, decât a celor care nu au fost la şcoală până acum“, spune și inspectorul şcolar general.

Pe de altă parte, cei mai mulți copii care rămân până într-a VIII-a, nu merg mai departe. Astfel, vorbind despre rata de promovare la Evaluarea naţională, inspectorul general ne-a precizat că este întotdeauna zero. „Anul trecut au fost înscrişi 11 elevi la examenul de clasa a VIII-a. Se prezintă, dar nu reuşeşte nici unul să ia peste 5“, precizează acesta. „Din 40-50 de elevi, în jur de 10 ajung până într-a VIII-a. Ajung până la Evaluarea națională, dar niciunul nu a reușit la liceu, numai la școlile profesionale, anual vreo 6-7“, spune și directorul Kiss Róbert. El adaugă că nu știe niciun elev din Orko care să fi luat bacalaureatul.

Dincolo de stigmat, profesorii rămânOrko (3)

Unul dintre punctele forte ale școlii este stabilitatea cadrelor didactice. „Cu cadrele didactice stăm bine, aproape toți profesorii sunt titulari, nu e o migrație că unul vine și altul pleacă.  Până în 2010-2011 a fost o mișcare mai mare, a plecat în fiecare an școlar cine n-a putut să reziste, să se adapteze, și au tot venit cadre didactice noi. Cei care sunt acum, au venit, s-au obișnuit și au rămas“, explică directorul. „Néri Szent Fülöp nu e o şcoală simplă şi nu este uşor nici pentru cadrele didactice care îşi asumă acolo responsabilitatea, având în vedere că de foarte multe ori efortul uriaş depus se observă invers proporţional. Şcoala poate să fie şi un fel de stigmat pentru cei care lucrează acolo, deşi nu ar trebui să fie aşa pentru că ştim că trebuie să măsurăm practic valoarea adăugată, iar pentru orice valoare adăugată, oricât de mică, în şcoala respectivă se depun eforturi foarte mari“, precizează conducătorul IȘJ, Kiss Imre. Un alt punct forte este programul de „afterschool“ - „Școala după școală“, oferit gratuit de învățătoare pentru cinci grupe de elevi din ciclul primar, la centrul comunitar cunoscut în cartier drept „Casa albă“. Programul este desfășurat pe cheltuiala organizației catolice Caritas. La școală, a cărei clădire aparține parohiei, chiria este plătită de către Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe.

Am vrut să știu cum i se pare munca de director lui Kiss Róbert. „M-am obişnuit, dar este foarte greu. Avem multe responsabilităţi. Cu comunitatea nu am probleme. Ăsta e punctul forte. Acum îi cunosc aproape pe toţi. Cei cu care am început în anii 2000 au devenit părinţi şi comunicarea merge mult mai bine. Ceea ce nu place, sunt hârtiile. Trebuie să faci foarte multe hârtii şi este cel mai greu. Birocraţia mi se pare cea mai grea”, îmi răspunde Kiss Róbert, care lucrează și ca învățător. Directorul spune că ar fi bine dacă ar avea un director adjunct, dar legea nu-i permite acest lucru.

- De ce nu aveţi director adjunct?

- Legea aşa prevede, că doar la şcoli cu peste 25 de clase trebuie director adjunct şi noi avem 21, patru grupe de grădiniţă plus 17 clase. (...) Aş avea nevoie de ajutor (...) cu documentele“.

„Eu pot să vă spun că se lucrează şi că acolo este o echipă foarte bună. Chiar şi de management suntem mulţumiţi, pentru că domnul Kiss Róbert este director de ani de zile şi a format deja o echipă, ştie să lucreze, ştie să trateze problemele care se ivesc zi de zi şi nu sunt probleme obişnuite, ci chiar violenţe şi alte tipuri. (...) Aş vrea ca această echipă să rămână”, încheie inspectorul școlar general Kiss Imre.

Iulia Drăghici

Sever Ioan Miu

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
ARDELEANU, 2 noiembrie 2016
voteaza udmr.
Nelu, 2 noiembrie 2016
Sa le taie alocatiile,ajutoarele sociale si sa vedeti ca scoala va fi plina .Pana cand vom mai tolera analfabetismul si mai ales nemunca ? Ii tot plangem pe saracii tigani dar ei cu ce contribuie la citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.