Astăzi se împlinesc 164 de ani de la Mica Unire, atunci când Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor în Țara Românească, după ce pe 5 ianuarie obținuse același statut și în Moldova. Acesta a fost un pas important pentru înfăptuirea României pe care o cunoaștem astăzi. Totuși, ce ar trebui să știm noi, covăsnenii, despre Mica Unire? Am aflat asta de la trei profesori de istorie din județ.

1. A fost primul pas spre Marea Unire din 1918

Fără Mica Unire, realizarea Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918 ar fi fost imposibilă, spune profesoara de istorie Anca Preda, de la Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, din Întorsura Buzăului.

„Cred că un lucru important pe care ar trebui să îl știe covăsnenii despre Mica Unire este că, fără această „mică unire”, nu ar fi fost posibilă realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Practic, teritoriile unite în 1859, respectiv Moldova și Țara Românească, au constituit nucleul statal al viitoarei Românii Mari, care avea să se nască peste aproape șase decenii. Așadar, chiar dacă Transilvania ca spațiu istoric nu a fost implicată direct în evenimentele din 24 ianuarie 1859, personal consider că transilvănenii, și implicit covăsnenii, au motiv de bucurie și de sărbătoare în fiecare an, pe 24 ianuarie, deoarece „Mica Unire” reprezintă prima etapă în crearea viitorului stat național unitar român”, ne-a spus Anca Preda.

2. Perseverența, hotărârea și efortul depus aduc rezultate

În legătură cu Mica Unire, covăsnenii ar trebui să observe și că perseverența, hotărârea și efortul aduc rezultate, spune inspectoarea generală adjunctă de la Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Covasna, Luminița Bobeș, care este și profesoară de istorie.

„Ce înseamnă Mica Unire pentru un covăsnean? În primul rând, un prilej de reflecție. Unirea Principatelor Române, săvârșită prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, este o etapă din cel mai important proiect care l-a avut națiunea română – de a-și crea propriul stat național unitar. Un exemplu demn de urmat, atât la nivel de comunitate, cât și la nivel personal: o țintă, stabilită și enunțată prin programele pașoptiste, se poate transforma în realitate prin perseverență, hotărâre și mult efort din partea tuturor. Astfel, plecând de la scrierile marelui istoric Nicolae Iorga, istoria este o sursă permanentă pentru construirea unui viitor”, a explicat Luminița Bobeș.

3. Doi domnitori, un singur conducător: Alexandru Ioan Cuza

Deși Marile Puteri nu erau favorabile Unirii, politicienii români de la acea vreme au trecut peste Convenția de la Paris din 1858, spune inspectorul de istorie din cadrul Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna, Victor Sibianu.

„Este bine să știm evenimentele majore prin care au trecut acest neam și locuitorii acestui spațiu, indiferent de etnie. Acesta este un lucru ce ține nu numai de cultura generală, ci ține și de identitatea fiecărui om, care reprezintă o bogăție spirituală, dacă vreți, în momentul în care ținem la identitatea noastră, la națiunea noastră. Mica Unire reprezintă un pas decisiv și important pentru realizarea Unirii tuturor românilor, Alexandru Ioan Cuza fiind ales domn și la București, de către munteni, după ce, pe 5 ianuarie, a fost ales ca domn și în Moldova, la Iași. Este un lucru deosebit, pentru că Marile Puteri nu au fost atât de favorabile Unirii. Ele au hotărât prin Convenția de la Paris din 1858 să fie doi domni, două guverne, două adunări obștești. Adică Unire numai așa, cu numele. Atunci politicienii români din vremea respectivă, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, au trecut peste această hotărâre și au ales doi domni, dar în aceeași persoană, Alexandru Ioan Cuza”, a detaliat Victor Sibianu.

4. Mica Unire ne învață că trebuie să fim uniți

Inspectorul pentru disciplina de istorie din cadrul IȘJ Covasna, Victor Sibianu, spune că Mica Unire ne arată și că trebuie să fim uniți, mai ales acum, în prezent.

„Unirea reprezintă un simbol, iar acum, mai ales în zilele acestea, este foarte important să fim uniți. Aș vrea să adaug faptul că, aici fiind locuitori de mai multe etnii, mai ales în privința locuitorilor români și maghiari sau secui, de-a lungul istoriei secuii și românii, atât moldoveni, cât și munteni, au luptat de foarte multe ori împotriva dușmanilor, mai ales a turcilor. Dacă ne uităm la istorie și învățăm din istorie, ne vom da seama că am fost mult mai uniți decât poate suntem astăzi. Ăsta ar fi mesajul meu: să nu uităm totuși că istoria ne învață că am fost uniți și să fim uniți în lucruri bune, pentru că tot timpul e loc de mai bine”, a spus inspectorul.

5. Voința poporului contează

Și, nu în ultimul rând, Victor Sibianu spune că trebuie să ținem cont de faptul că orice faptă istorică se realizează atunci când există voință din partea politicului, când avem personalități bine pregătite și există și susținere din partea poporului.

„Ar trebui să nu uităm că și Unirea, și orice altă faptă istorică, se realizează prin personalități care, într-adevăr, au și pregătirea necesară, o moralitate corespunzătoare. Să nu uităm faptul că se poate. S-a putut atunci și se poate și astăzi, dacă există voință politică, voința unor personalități și dacă sunt susținuți de către popor, până la urmă”, a mai spus inspectorul din cadrul IȘJ Covasna.

Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită și la Sfântu Gheorghe, printr-o ceremonie militară, care va avea loc între orele 10.00-11.00, la Grupul statuar „Mihai Viteazul”, din Sfântu Gheorghe. Evenimentul va fi organizat de Garnizoana militară Sfântu Gheorghe, la solicitarea Instituției Prefectului - Județul Covasna, potrivit unei informări de presă.