Județul Covasna este recunoscut la nivel național pentru rezultatele bune pe care le are când vine vorba despre un domeniu atât de discutat și necesar totodată: gestionarea deșeurilor. Activitatea nu s-a oprit din cauza stării de urgență dată de pandemia de coronavirus, ci a continuat, după ideea „viața merge înainte”. Așa că lumea lor, a oamenilor din salubritate, nu a stat în loc, ba chiar, acolo unde este interes, dezvoltarea continuă, pentru că, să recunoaștem, mai este mult de muncă. 

Iată 10 dintre noutățile privind gestionarea deșeurilor din județul Covasna pe care e bine să le știți: 

1. Eroii în salopete: munca nu s-a oprit nici în starea de urgență 

Lucrătorii de la salubritate, asemenea personalului medical, vânzătorilor, curierilor și altora, lucrează fără oprire în pandemie, fie stare de urgență sau alertă, pentru a se asigura că deșeurile covăsnenilor ajung unde trebuie și nu devin alte focare de infecție. Acest lucru a fost subliniat și de directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor (ADI SIMD) în județul Covasna, consilierul județean Ambrus József. 

„Noi am fost pe baricade. Nu s-a oprit activitatea nici măcar o clipă. Am avut într-adevăr presiuni măcar să oprim stația de sortare (n.red. de la Leț). Nu am oprit-o. Am găsit soluțiile pentru a putea dezinfecta. Pur și simplu am împins vreo două săptămâni sortarea, dar nu am oprit deloc. (...) Jos pălăria față de toți salubriștii, indiferent dacă au fost salubriști sau au lucrat la CMID (n.red. Centrul de Management Integrat al Deșeurilor de la Leț). Toată lumea s-a axat numai pe medici, pe curieri (n. red. să îi laude). Nimeni nu a spus că și oamenii care lucrează în salubritate sunt eroi. Vă dați seama că în stația de sortare ajung deșeuri din tot județul. Era pur și simplu imposibil să nu fie cineva cu un PET, o sticlă, din care să fi băut un infectat. Deci jos pălăria față de colegii mei care au făcut treabă extraordinară”, ne-a spus luni Ambrus József, care a punctat că în ultima vreme, pe lista investițiilor s-au numărat materiale de protecție, dar și utilaje pentru dezinfectare. 

„Au fost dezinfectate toate utilajele și toate punctele de colectare în fiecare zi. Au primit soluție dezinfectantă pentru mâini, măști. Am și fost verificați de la ITM. Am oferit angajaților tot ce se impunea”, a punctat și Máthé László, directorul celei mai mari companii de salubritate din județ, TEGA. 

La Întorsura Buzăului s-au ținut cont, spune directorul firmei „IBSV SRL Întorsura Buzăului”, Iulian Mitrofan, de o serie de protocoale și s-a lucrat în mai multe echipe. 

„S-au făcut protocoale de la început, deci am separat serviciul în două părți, în sensul că operatorii pe care îi aveam pe teren comunicau cu noi, dar nu aveam contact direct. S-au separat echipele. S-au făcut pe echipe ca în cazul în care aveam un suspect sau un confirmat puteam elimina una dintre echipe, ca să nu închidem serviciul, că altfel ar fi fost probleme mari. Restul, ce să zic, măști schimbate la muncitori, mănuși, igiena”, a spus, pentru Observatorul de Covasna, Iulian Mitrofan. 

2. Efectele pandemiei se resimt și în gestionarea deșeurilor 

Nici acest domeniu nu a scăpat de efectele negative din punct de vedere economic date de pandemie. Și asta s-a întâmplat din mai multe puncte de vedere. 

În primul rând, nu s-au putut încasa, ca în mod normal, facturile de la cetățeni pentru a nu se răspândi virusul COVID-19, iar acest lucru a dat peste cap activitatea firmelor de salubritate. Ca soluție, s-a propus ca, măcar până la sfârșitul anului, contribuția la taxa pe economia circulară ( achitată pentru fiecare tonă de deșeuri depuse la groapă), să fie eșalonată. Dar nu s-a primit un răspuns de la Guvern în acest sens, deocamdată. 

Pe de altă parte, și piața de vânzare-cumpărare a deșeurilor reciclabile a avut de suferit. 

„Din păcate s-a bulversat piața de reciclare, care a început să sară de sus în jos. Prețurile au coborât foarte mult, unele deșeuri reciclabile au început să devină nevandabile. Efecte negative sunt din acest punct de vedere, dar deloc din vina noastră”, a spus directorul ADI SIMD Covasna, Ambrus József. 

De asemenea, impactul negativ asupra industriei HORECA se resimte și în salubritate, spune directorul Salubritate IBSV, Iulian Mitrofan. 

„E foarte greu în perioada asta, pentru că încasările au scăzut destul de bine în contextul pandemiei și o parte din (n. red. industria) HoReCa nu a lucrat și se cunoaște și la reciclabil. Sperăm să ne revenim din treaba asta ca să nu avem probleme de alt gen”, a spus acesta. 

3. Devierea deșeurilor s-a ridicat la 30% în municipiile covăsnene 

Recent s-a făcut analiza datelor înregistrate din anul trecut și se pare că se poate vedea o evoluție la nivelul județului Covasna, mai ales în municipiile din județ - de la 26% deșeu deviat de la depozitare, la 30%. 

„Rezultatele de anul trecut au fost super excelente. S-a ajuns, de exemplu, ca municipiul Sfântu Gheorghe sau Târgu Secuiesc să aibă o deviere de la depozitare de 30%. Este un rezultat extraordinar, având în vedere că nu avem stație de tratare mecanico-biologică. Aceste rezultate vin doar din colectare și selectare și bineînțeles compostare”, a spus Ambrus József, directorul ADI-SIMD Covasna. 

4. Proiectul de colectare a deșeurilor biodegradabile va avansa din august la Sfântu Gheorghe 

Chiar dacă mai avem multe de învățat, comparativ cu situația la nivelul național stăm foarte bine la capitolul colectării selective, spune și directorul TEGA, Máthé László, dar subliniază și el că mai este de muncă.   

„E o procedură lungă. Nu poți să observi exact de la un an la altul cum se schimbă lucrurile, dar eu zic că cei care au început să colecteze selectiv nu o să mai facă altfel. (...) Mai trebuie doi, trei ani ca să se obișnuiască toată lumea. Și cu deșeurile selective am început din 2007.  Procesul de conștientizare este unul foarte lung”, a spus Máthé László.

Pentru că a dat rezultate îmbucurătoare, proiectul pentru colectarea biodegradabilelor, care a ajuns la aproape jumătate dintre locuitorii municipiului Sfântu Gheorghe, se va extinde mai departe, chiar dacă, din cauza pandemiei, a fost momentan oprită împărțirea găleților gri.  

„Nu am continuat cu împărțirea găleților din cauza pandemiei. Preconizăm că unii vor pleca în concediu în perioada asta, așa că la finalul lui august o să reluăm distribuirea. În cartierul Simeria au fost distribuite deja, în zona Crângului și în centru au primit. Trebuie să continuăm pe strada Grigore Bălan, dar și acolo au primit o parte dintre locatari. Eu zic că deja 40% au primit”, ne-a spus directorul TEGA, Máthé László. 

5. Cei cărora le pasă de mediu sunt răsplătiți 

Conducerea companiei de salubritate TEGA a precizat că deși nu există o posibilitate de monitorizare a gradului de conformare a locuitorilor de la bloc în ceea ce privește colectarea deșeurilor biodegradabile, se pare totuși că, din estimări, locuitorii de la casele particulare sunt mai conștiincioși în acest sens. 

„Cei de la case particulare sunt mai conștiincioși, dar poate e așa și pentru că acolo ei pot fi controlați mai bine. Acolo se vede în fața porții ce au adunat, dar la punctul de colectare nu poți să verifici care dintre locatari a colectat și care nu. Sunt tarife diferențiate la casele particulare. Cei care colectează primesc o reducere. Eu cred că reducerea e semnificativă. La o familie de patru persoane e motivant ca pe lună să ai o reducere de 20 de lei”, ne-a spus Máthé László. 

Nici clienții de la blocuri se pare că nu vor fi uitați de la răsplată. Soluția găsită, care ar putea fi pusă în aplicare, este ca cei mai conștiincioși dintre „blocatarii” din Sfântu Gheorghe să primească în dar pământ de flori. De ce? Pentru că la Centrul de la Leț, unde ajung deșeurile biodegradabile, acestea se transformă în compost și ulterior în acest pământ de flori. 

„Noi în martie am vorbit despre problema aceasta cu reprezentanții de la Eco Bihor ca să distribuim oamenilor niște saci de pământ de flori, numai că atunci când a venit pandemia n-am putut să facem acest lucru. Sper că la începutul anului viitor o să distribuim pământ de flori din deșeurile biodegradabile colectate de ei”, a punctat Máthé László. 

6. Întorsura Buzăului reciclează 34% din deșeuri, în vreme ce Barcani 11%

În zona Întorsurii Buzăului, programul de reciclare este mai la început, dar se fac progrese, mai ales la case, a punctat Iulian Mitrofan. 

 „În zona blocurilor am separat containerele, mai sunt care nu se conformează, că așa sunt oamenii la noi. În rest, la populația care este la case a început (n. red. colectarea selectivă), deci în pași mărunți, dar se fac progrese destul de mari. Acolo (n. red. la casele particulare) avem două colectări pe săptămână, una care este de menajer și una la reciclabile. Colectăm în fiecare vineri ale lunii, unde se primește un sac pe săptămână în care se pune gunoiul reciclabil, iar noi o parte îl selectăm aici la noi și o parte se selectează la Leț, la stația de sortare cu care avem contract. Luna trecută Întorsura Buzăului a fost undeva la 34% la reciclabil, Sita Buzăului undeva la 15%, aproape de 16%, iar comuna Barcani undeva la 11%”, ne-a mai spus directorul IBSV SRL Întorsura Buzăului. 

Acesta spune că este important ca cetățenii să ia în serios selectarea deșeurilor, pentru că fiecare demers ajută la a avea „o planetă mai nepoluată”. În plus, spune acesta, nu este nimic complicat în tot acest proces, mai ales că „reciclarea este gratuită, noi nu percepem niciun leu pentru ce adunăm vinerea”. 

7. Fracția de textile nu are finalitate, încă 

În vreme ce în zona Buzaielor încă se muncește la prima fază a deșeurilor reciclabile, la Sfântu Gheorghe și în zona administrată de TEGA, după fracția de biodegradabile, a început dezvoltarea unui alt proiect de impact: fracția de textile. Totuși, nu e ușor să fii deschizător de drumuri, iar asta s-a resimțit și în acest caz. 

„Conform legislației, până în 2023 materialele textile trebuie strânse separat. Tega, cu un program pilot a și început acest lucru, cu niște rezultate foarte bune. Strânge textilele odată cu voluminoase și cu sticla. Și uite, acum, încercăm să găsim soluții la ce să facem cu textilele. Guvernul a venit să zică: până în 2023 ești obligat să faci treaba asta. Dar trebuie puse la punct cât mai repede aceste politici publice”, spune Ambrus József. 

8. TEGA resimte lipsa Poliției Locale

Poliția Locală nu a revenit deocamdată în subordinea autorităților locale, ci se află încă în cea a MAI, ca urmare a legislației date de pandemie. Din acest motiv, la capitolul deșeurilor aruncate necorespunzător apare dificultatea monitorizării și a aplicării sancțiunilor, spun reprezentanții TEGA. 

„Este foarte important ca gunoiul să ajungă în tomberonul potrivit. Nu sunt probleme mari în general cu aruncarea deșeurilor, dar la fiecare punct de colectare apar situații de acest gen. Sunt unii care zic că le lasă lângă pentru țigani, unii care zic că nu au cheie, nu au contract până la ora actuală. Nu avem Poliția Locală. Nu e nimeni care să controleze și momentan e cam greu. Sunt fel și fel de oameni”, ne-a explicat directorul TEGA.

9. Cale liberă spre o nouă investiție care va revoluționa gestionarea deșeurilor în județ  

Mărețul obiectiv al ADI-SIMD, de a achiziționa o stație de tratare mecanico-biologică pentru Centrul de Management al Deșeurilor de la Leț, care să revoluționeze mai departe acest domeniu, începe să prindă contur, ne-a dezvăluit Ambrus József. 

„A apărut Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și automat fiecare județ era obligat să își facă propriul Plan. Planul nostru s-a avizat de către Agenția de Mediu, acum este pus spre consultare publică și la sfârșitul lunii va fi adoptat în Consiliul Județean. Așa că avem drum deschis pentru următoarele investiții pe care trebuie să le facem, care va fi o stație de tratare mecanico-biologică la Leț. Degeaba știam noi acum trei ani de zile că avem nevoie de o astfel de stație. Nu doar noi avem nevoie, sunt mai multe județe, dar nu puteam să facem niciun pas până nu a apărut planul național, care a venit cu întârziere”, a spus Ambrus József, precizând că noua investiție va ajuta autoritățile covăsnene să realizeze toate țintele propuse de Uniunea Europeană și asumate de Guvernul României. 

10. Atenția la detalii este vitală 

Un aspect important pe care se pare că l-au înțeles cei care se ocupă de gestionarea deșeurilor este că nu au șanse de succes, dacă nu colaborează cu cetățenii. De aceea, de cealaltă parte, capitolul „sfaturi și recomandări” nu poate să rămână gol. Așa că, oamenii din salubritate cer ceva mai multă atenție.  

„În primul rând îi felicit pe covăsneni, pentru că s-au conformat. Știm situația pe țară și noi suntem într-adevăr într-o situație bună, datorită acestor oameni care au înțeles necesitatea. Atât doar: o atenție mai mare la colectarea deșeurilor selective, ca într-adevăr în acele deșeuri să nu ajungă altceva decât PET, hârtie, plastic și așa mai departe. Iar la orășeni, la biodegradabil, atenție foarte mare plastic. Dacă în biodegradabil lăsăm plasticul, am stricat tot. Dacă în tomberonul pentru biodegradabil băgăm pungă pentru că ne este lene să scoatem din pungă și punga să o aruncăm la menajer, pentru că deja nu mai este nici măcar reciclabil fiind infestat, atunci am stricat munca celorlalți care au strâns corect”, a încheiat Ambrus József. 

Se vede că și acest domeniu al gestionării deșeurilor este unul complex, din volumul de informații prezentat aici, dar și în alte ediții ale ziarului. În aceeași măsură, este clar că este unul important, care merită atenția noastră, pentru că, până la urmă, este vorba despre curățenia din jurul nostru și despre moștenirea pe care o lăsăm generațiilor următoare. 

Sursa foto: Facebook/ Kovászna Megyei Hulladékgazdálkodási Egyesület/ADI SIMD Covasna, TEGA RT-SA (Kristó-Gothárd Hunor), 

Iulia Drăghici – Taraș 

Daniela Luca

David Leonard Bularca