Localitatea Băţanii Mici s-a transformat vineri într-un adevărat loc de basme, în care poveştile marilor scriitori Ion Creangă şi Benedek Elek – un fiu al locului - au vrăjit publicul venit în număr mare să călătorească în lumea poveştilor. Întâlnirea a avut loc în cadrul celei de-a III-a ediţii a Taberei de Creaţie din ţinutul Pădurii, depresiunea Baraoltului şi a adus faţă în faţă copii, adulţi şi personaje de poveste din lumea lui

Învăţătoarea Antal Izabella a adus în atenţia celor prezenţi asemănările dintre cei doi mari povestitori

Localitatea Băţanii Mici s-a transformat vineri într-un adevărat loc de basme, în care poveştile marilor scriitori Ion Creangă şi Benedek Elek – un fiu al locului - au vrăjit publicul venit în număr mare să călătorească în lumea poveştilor.

Întâlnirea a avut loc în cadrul celei de-a III-a ediţii a Taberei de Creaţie din ţinutul Pădurii, depresiunea Baraoltului şi a adus faţă în faţă copii, adulţi şi personaje de poveste din lumea lui Creangă şi a lui Benedek.

„În această seară ne vom aminti de doi mari scriitori ai noştri: de Benedek Elek şi de Ion Creangă, de ei pentru că ei au harul de a ne călăuzi în Ţara Poveştilor, în Lumea Basmelor. Erau de diferite naţionalităţi, au copilărit departe unul de celălalt, nici nu s-au cunoscut, poate nici nu au auzit unul de celălalt, dar dacă s-ar fi cunoscut cu siguranţă ar fi devenit prieteni“, spunea reprezentanta Asociaţiei organizatoare Dr. Fabian Laszlo, învăţătoarea Antal Izabella, în prezentarea sa despre cei doi îndrăgiţi scriitori. Ea aduce în discuţie în contextul acestui eveniment şi multiplele asemănări între operele autorului „Amintirilor din copilărie“ şi cele ale „moşului Elek al tuturor maghiarilor”, nelipsiţi din biblio grafia literară a tinerilor.

Paralelismul pe care pune accent Antal Izabella când vorbeşte de Creangă şi Benedek este adevăratul lor talent în a povesti şi adevărata lor forţă în manifestarea narativă, exprimarea vie, autentică, formarea frazelor, utilizarea verbelor, descrierea întâmplărilor prin care personajele prind viaţă, alături de multe alte argumente care îi apropie în stil şi chiar destin.

„Dacă studiem atât operele lui Creangă cât şi ale lui Benedek Elek putem afirma că în acelaşi timp sunt arhaice şi moderne, simple şi complicate ca şi viaţa de toate zilele cu bucuriile şi problemele ei. Toate întâmplările ce se descriu în operele lor sunt atât de reale şi fidele încât parcă am descoperi soarta noastră cu esenţa vieţii noastre (...) Limbajul lor este inconfundabil cu termeni specifici folosiţi în modul exprimării şi prin oralitatea stilului. La ambii povestitori cuvintele cele mai numeroase sunt de origine populară, având un aspect fonetic secuiesc, respectiv moldovenesc, multe sunt regionalisme – lipsind aproape pe deplin neologismele”, mai spune prezentatoarea noastră.

Trecând în revistă şi analizând alte numeroase aspecte care îi apropie pe cei doi scriitori – de la modul implicat de a relata, retrăirea amintirilor, expresivitate, originalitatea născută de recrearea limbii strămoşeşti, plăcerea de a glumi, folosirea expresiilor lingvistice din popor sau evocarea lumii ghidată după legile tradiţiei -, Antal Izabella concluzionează că dacă cei doi mari povestitori s-ar fi întâlnit şi s-ar fi cunoscut, datorită sufletelor pereche ar fi devenit chiar prieteni.

Poveştile, creatoare de prietenii

Totodată, ea vorbeşte despre şansa ca între copiii români şi maghiari să se lege prietenii tocmai prin aceste poveşti. „Eu cred că, după atâţia ani în urma lor, noi, prin amintirea lor putem lega prietenii nu numai între copiii maghiari şi români, dacă le facem cunoscute operele acestori mari povestitori. Pentru că, cunoscând reciproc poveştile noastre atunci putem însuşi mai bine cultura şi tradiţia unuia şi altuia, ne cunoaştem mai bine datinile, obiceiurile prin care ne cunoaştem mai bine unii pe alţii şi ne dăm seama că toţi avem aceleaşi probleme şi dacă avem posibilitate de a învăţa unul de la celalălalt, sufleteşte vom deveni şi mai bogaţi şi mai puternici (...) Să citim poveştile lor copiilor noştri căci prin aceste povestiri ajungem la sufletul copiilor, iar copiii prin basme cunosc ce e bun şi ce e rău”, a conchis aceasta, subliniind că ambii scriitori prin basmele lor cultivă principii morale ca adevărul, dreptatea, prietenia, ospitalitatea, compasiunea, curajul.

„În educaţia copiilor trebuie să introducem noi valori, în afara educaţiei morale şi educaţia estetică, să începem cât mai curând ce se poate face prin iniţierea citirii basmelor sau cu ajutorul mijloacelor artistice, ceea ce se poate îmbina cu o nouă concepţie de viaţă, cu aceea de a şti să preţuim concetăţenii noştri de alte etnii. Toate aceste valori se pot obţine prin reînvierea şi amplificarea şi împărtăşirea şi cu alţii a tradiţiilor strămoşeşti. Eu cred că dacă aceste principii despre viaţă s-ar realiza – toţi împreună am realiza o ţară virtuală, dar totodată şi reală în care toţi copiii ar fi fericiţi, o ţară ce într-adevăr am putea numi Ţara Poveştilor, Lumea Basmelor, în care atât cititorii lui Benedek Elek cât şi ai lui Ion Creangă ar fi adevărate personaje“, a mai spus Antal Izabella. Întâlnire de basm de la Băţani s-a încheiat cu citirea celor două „Punguţe cu doi bani“ în maghiară şi română.

A.S.