„Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom – HVIM) a intrat şi mai mult în atenția publicului larg din România în decembrie 2015, odată cu știrile care informau că un etnic maghiar din Tg. Secuiesc urmărea să detoneze o bombă artizanală între manifestanții români care aveau să iasă în centrul orașului pentru a sărbători Ziua Națională de 1 Decembrie. Era vorba despre Beke István, membru al acestei grupări, care potrivit informațiilor transmise de DIICOT într-un comunicat de presă emis în data de 29 decembrie 2015, acționa la îndemnul și solicitarea lui Szőcs Zoltán, liderul celulei HVIM Tg. Secuiesc.

„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că, în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naționalist-extremistă  'Mișcarea de Tineret 64 de Comitate' – HVIM le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violență îndreptate împotriva cetățenilor români și a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităților române în actul de exercitare a puterii de stat în zona așa-zisului 'Ținut Secuiesc', ca etapă a procesului ce vizează refacerea 'Ungariei Mari', în calitate de președinte al HVIM Transilvania, la data de 10 octombrie 2015, în cadrul unei ședințe la care au participat membrii structurilor locale ale extensiilor în România ale HVIM  suspectul S. Z. i-a instigat pe membrii celulei Tg. Secuiesc a HVIM Transilvania să confecționeze un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, pe raza județului Covasna, în timpul manifestațiilor prilejuite de sărbătorirea de către cetățenii români a Zilei Naționale de 1 Decembrie, inculpatul Beke István Attila, membru marcant al respectivei formațiuni naționalist-extremiste concluzionând: 'FACEM'”, se arăta în comunicatul de presă emis de DIICOT.

Scopul: reîntregirea Ungariei Mari

În linii mari, presa a arătat că „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” este o organizație de extremă-dreaptă, fondată în 2001 de Toroczkai László, la Szeged în Ungaria. Scopul grupării este acela de a milita pentru unificarea comunităților maghiare din afara Ungariei şi pentru revizuirea Tratatului Trianon. „Organizaţia are deviza 'Credinţă, loialitate, curaj'. Numele organizaţiei provine de la cele 64 de comitate în care era împărţită Ungaria înainte de Tratatul de la Trianon (1919)”, scria Mihai Diac într-un articol publicat de romanialibera.ro pe 1 decembrie 2015.

Proces cu statul român

HVIM are mai multe filiale active pe teritoriul României, în special în zonele în care trăiește o populație maghiară numeroasă. Președintele formațiunii, Zagyva György Gyula, a fost declarat indezirabil de autoritățile române, însă a câștigat procesul împotriva statului român și a revenit în țară în vederea consolidării mișcării respective. „În statutul depus la instanţă, asociaţia se ocupă de 'apărarea drepturilor comunităţilor minoritare maghiare atât în faţa autorităţilor române, cât şi în faţa forurilor internaţionale', 'valorificarea drepturilor de autodeterminare a maghiarilor din Ardeal' şi 'prezentarea nelegiuirilor care au fost cauzate ca urmare a încheierii Tratatului de Pace de la Versailles, la sfârşitul Primului Război Mondial'”, mai scrie Mihai Diac.

Fără statut juridic în România

Conform informațiilor transmise de dcnews.ro, la aceeași dată de 1 decembrie 2015, într-un articol semnat de Crișan Andreescu, „HVIM nu este organizată juridic în România, pentru că inițiatorii mișcării s-au răzgândit în 2008. De înființare s-au ocupat atunci cinci secui din Transilvania: Petre Waum, Lokodi Ferenc Attila, Tokos Szabolcs, Szabó Nandor și Krafft-Szabó István. Cei cinci au cerut Judecătoriei Odorheiu Secuiesc să le aprobe înființarea HVIM România, dar au renunțat ulterior”.

Subiect de investigație jurnalistică

Cele mai multe informații despre HVIM au fost preluate însă de presă de pe site-ul riseproject.ro, cunoscut pentru anchetele și investigațiile ample pe care le efectuează. Acesta a publicat în 15 martie 2015, cu multe luni înainte de incidentul din Tg. Secuiesc, un amplu material despre „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate”. Documentarea a fost făcută împreună cu o echipă de jurnaliști din Ungaria. „RISE Project a urmărit activitatea celor mai influenți membri ai organizației într-un proiect comun cu colegii de la Atlatszo.hu, o organizație de jurnalism de investigație din Budapesta. Campania de recrutare a HVIM a avut loc luna trecută în mai multe orașe din Transilvania. Activiștii organizației i-au chemat pe tinerii maghiari la mese rotunde și i-au invitat să se alăture mișcării, ademenindu-i cu slogane precum: 'Ieși din zona de confort, vezi cum e viața în HVIM', 'Fă parte din rezistență', 'Noi nu luptăm doar în spațiul virtual, steagul libertății noastre flutură din nou. Vino cu noi pe tărâmul acțiunii'”, precizează Viorel Ilie în materialul său de pe riseproject.ro.

HVIM, indezirabilă pentru unii dintre maghiari

De altfel, controversata grupare este prezentată ca indezirabilă și printre unii dintre etnicii maghiari care trăiesc pe teritoriul României. Pe site-ul stiridecluj.ro există un articol publicat la data de 15 martie 2014, cu mai bine de un an înainte de evenimentul de la Tg. Secuiesc, din care reiese că prezența tinerilor de la HVIM la un eveniment organizat de maghiarii din Cluj-Napoca nu a fost binevenită. „Extremiștii din 'Mișcarea tinerilor din cele 64 de comitate' au venit la manifestările organizate la Cluj-Napoca, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Tinerii au venit îmbrăcați în haine pe care aveau inscripționată harta Ungariei Mari, purtând cu ei steaguri ale acesteia. Extremiștii au sosit după ce restul etnicilor maghiari participanți la manifestație au intrat în biserica Sf. Mihail. Organizatorii nu au fost de acord ca facțiunea extremistă să participe la comun cu ceilalți etnici maghiari, astfel că aceștia au fost nevoiți să vină mai târziu”, se arată pe site-ul citat.

Organizația mamă a negat implicarea în cazul Beke

Cât privește episodul reținerii lui Beke István, „64 de Comitate” a negat orice implicare a grupării în acte teroriste și, așa cum scria Ioana Bojan pe 2 decembrie 2015 într-un articol de pe gandul.info, „a avertizat că, din cauza 'calomniilor absurde', se va adresa tribunalelor internaţionale, presei internaţionale şi organizaţiilor pentru drepturile omului”. Incidentul din România a iscat controverse și în Ungaria unde, potrivit aceleiași surse, creștin-democrații aflați la guvernare „au apreciat că dacă aceste acuzaţii se dovedesc fundamentate, partidul lor va condamna HVIM, deoarece minorităţile etnice maghiare din România au luptat întotdeauna paşnic pentru drepturile lor”.

Incident la Sfântu Gheorghe, de 1 Decembrie

La Sfântu Gheorghe, reprezentanții HVIM s-au făcut remarcați în 2013, când au organizat o contra-demonstrație la Marșul Unirii susținut de membrii grupării Noua Dreaptă, cu prilejul Zilei Naţionale a României de 1 Decembrie.