Analizele DSP Covasna de anul acesta au arătat depășiri ale indicatorilor de potabilitate în șase locații din județ 

Apa care curge la robinetele covăsnenilor nu este întotdeauna bună de băut. O arată cele mai recente date furnizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Covasna. În analizele făcute în primele cinci luni ale anului curent, s-au găsit depășiri ale indicatorilor de potabilitate în orașul Baraolt, dar și la Căpeni, Biborțeni, Micfalău, Mereni și Dobârlău. Neoficial ar putea fi și alte zone în aceeași situație, pentru că testările DSP nu au acoperit până la data raportării tot județul. În mare parte probleme sunt cunoscute și țin de faptul că nu există rețea centralizată de furnizare a apei potabile, spun autoritățile. 

În urmă cu un an, Recorder făcea publică o anchetă, „Harta apei contaminate din satele României”, în care erau menționate și localități din județul Covasna. Am abordat și în paginile ziarului Observatorul de Covasna atunci subiectul, pe marginea căruia am discutat cu specialistul din cadrul Direcției de Sănătate Publică a județului Covasna, dr. Alina Bârzan. 

Datele publicate de Recorder, care vizau și județul Covasna, arătau la vremea respectivă că erau cel puțin nouă localități unde, din datele colectate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Covasna în 2019 s-a arătat că apa care ajunge la oamenii de aici nu a fost, cel puțin la un moment dat, bună de băut.

Era vorba despre Vârghiș, Baraolt (cu satele Biborțeni și Căpeni), Belin (cu satele Belin, Belin Vale), Malnaș (cu satele Malnaș și Malnaș Băi), Micfalău, Ghidfalău (cu satele Ghidfalău, Angheluș, Zoltan, Fotoș, Mărtănuș), Cernat, Mereni (cu satele Mereni și Lutoasa) și Lemnia. 

La majoritatea localităților în discuție, analizele efectuate de DSP în 2019 au înregistrat depășiri la indicatorii „număr total de germeni la 22 grade, număr total de germeni la 37 grade”, dar în multe cazuri au fost depistate și bacterii coliforme, E.coli, enterococi sau izolat chiar și amoniu (Căpeni și Belin), dioxid de azot, nitrați, turbiditate, mangan (Belin) și nu numai.

Ce arată datele din 2021 

Pe aceeași idee am transmis o cerere pe baza accesului la informații de interes public la DSP Covasna, prin care am dorit să vedem cum arată datele cele mai recente. Le-am primit pe cele prelucrate de la începutul anului 2021 până în mai, inclusiv. 

„În ceea ce privește rezultatele din probele recoltate din mediul rural, vă aducem la cunoștință faptul că, următoarele zone sunt conforme din punct de vedere a potabilității: Aita Mare, Hăghig, Bodoc, Zălan (+Olteni), Zoltan (+Ghidfalău, Fotoș, Angheluș), Bixad, Dalnic, Lemnia.

În localitățile Căpeni, Biborțeni, Micfalău, Mereni și Dobârlău există depășiri ale indicatorilor de potabilitate.

Dintre orașele județului Covasna toate rezultatele sunt corespunzătoare, mai puțin în orașul Baraolt, unde sunt depășiri frecvente la parametrii de turbiditate și aluminiu”, se arată în răspunsul formulat de către DSP Covasna. 

Mai concret, la Baraolt, în fiecare lună din perioada ianuarie – aprilie, au fost înregistrate depășiri la turbiditate, potrivit tabelelor furnizate de DSP. 

În Căpeni, în luna ianuarie au fost depășiri la nitrați. 

La Dobârlău, în martie, au fost depistate depășiri la indicatorii „număr total de germeni la 22 grade” (NTG la 22 de grade), „număr total de germeni la 37 grade” (NTG la 37 de grade), la bacterii coliforme și la E.Coli. 

La Biborțeni, tot în martie, au fost înregistrate depășiri la indicatorii NTG la 22 de grade, NTG la 37 de grade, bacterii coliforme, enterococi și E.Coli. 

La Micfalău, pe lângă depășiri la NTG la 22 de grade, NTG la 37 de grade, bacterii coliforme, enterococi și E.Coli, la testările din februarie au fost găsite probleme la conținutul de fier și turbiditate. 

La Mereni, analizele din februarie au indicat depășiri la fier și turbiditate. 

De precizat este că depășirile nu înseamnă automat că apa este otrăvitoare imediat, dar arată abateri de la parametrii stabiliți prin lege, după standarde impuse de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că pe termen lung pot provoca probleme de sănătate. 

„E.coli, enterococi sunt cu potențial patogen, de exemplu. Dacă sunt ingerate într-o cantitate mai mare sau individul are o problemă de tub digestiv sau e mai sensibil, e vârsta mai mică, nu are imunitate atât de bună, se pot transforma în boli. De obicei, boli diareice acute. Pot crea și probleme la nivelul tubului digestiv, adică nu se mai absoarbe mâncarea, omul slăbește, se deshidratează, poate chiar ajunge la spital. Problema este că aceste boli se pot transmite de la o persoană la alta prin intermediul toaletei și a mâinilor nespălate. Se poate astfel transmite în aceeași familie și într-o comunitate. Acestea sunt bolile care se pot transmite prin microbi. Mai sunt pe partea de apă cele care nu sunt corespunzătoare din punct de vedere chimic, care sunt destul de greu de tratat, mai mult cu filtre. Dacă nitrații, nitriții sau azotații sunt mai mari decât limitele admise pot provoca methemoglobinemia la copii, avem și niște cazuri în ultimii ani. Nitrații și nitriții în timp, în ani și zeci de ani, se spune că sunt potențial cancerigeni. Dar asta în expunere îndelungată, deci nu în timp scurt”, ne-a explicat, în mai anul trecut, dr. Alina Bârzan de la DSP Covasna.

Ce se întâmplă mai departe cu datele 

Toate aceste probleme sunt mai departe raportate la operator sau administratorul rețelei de apă, în cele mai multe cazuri, primăria. 

„Odată ce sunt constatate depăşiri ai indicatorilor de potabilitate, se anunţă operatorul sau aparţinătorul sistemului de apă potabilă, și este anunțat în scris și Serviciul public de control în sănătate publică din cadrul DSP Covasna. În funcție de riscuri pentru populaţie, se dau avertismente sau amenzi, și se solicită remedierea deficiențelor în timpul cel mai scurt posibil prin dezinfectarea şi igienizarea rezervoarelor și a rețelelor de apă potabilă”, se mai arată în răspunsul formulat pentru Observatorul de Covasna de către DSP. 

Este de precizat la acest moment și că testări pe rețelele din județ se fac cel puțin o dată pe an, în funcție de populația deservită. Cu cât rețeaua este mai extinsă și apa ajunge la mai multe persoane, cu atât verificările sunt mai frecvente, ne-au spus reprezentanții DSP Covasna. Din acest motiv, până la data raportării nu sunt cuprinse toate rețelele din județ – pentru că anul acesta la unele dintre ele (ca de exemplu Malnaș), încă nu s-a ajuns cu verificarea. 

Problemele depistate și la testările de anul acesta nu sunt nici pe departe premiere, după cum s-a observat și până anul trecut. Majoritatea sunt puse pe seama faptului că rețele de apă și canal, acolo unde sunt, fie sunt foarte vechi, fie sunt prea noi și încă nu funcționează. 

Baraolt: cele mai frecvente probleme, când sunt ploi abundente 

Primarul din Baraolt, Benedek Huszár János, spune că la Baraolt, cea mai mare problemă este turbiditatea apei, adică atunci când la robinete ajunge apă colorată, cu mizerii.  

„Problemele sunt de două feluri. Prima este turbiditatea, care apare îndeosebi când este o ploaie mare, torențială. Culoarea apei din pârâu este cafenie. Din acea apă nu poți să faci instantaneu, prin nicio metodă a lumii, întotdeauna apă potabilă clară cristalină. În 90% din timp putem să asigurăm apă potabilă. În 10%, când crește turbiditatea, mai puțin. Și apa noastră lasă de dorit. Pe de altă parte, când avem o defecțiune, atunci trebuie să închidem robinetele. Toate țevile au ceva depuneri în interior. Problema este când dăm drumul iar și vine apa cu mare presiune și adună de pe țeavă acele depuneri. În primele ore ele ajung la robinet. Dar este așa la orice țeavă. Și acolo unde e racord de la fântâna proprie până în casă. În general, depunerile acestea nu afectează calitatea apei care curge prin țevi, dar când se golesc și apoi se reia furnizarea apei cu presiune, atunci iese prin robinet”, ne-a declarat primarul Benedek Huszár János din Baraolt. 

În ceea ce privește planurile pe termen mediu și lung pentru a rezolva și a aduce la standardele secolului XXI gestionarea apei potabile, edilul ne-a spus că sunt în derulare mai multe proiecte și planuri. 

„Este un proiect destul de mare, județean, de circa 100 de milioane de euro, care, prin POIM, vrea să alimenteze cu apă fiecare localitate în care nu este deocamdată sistem centralizat de aprovizionare cu apă potabilă. De la noi toate trebuie, în afară de Racoșul de Sus. Acolo a fost băgată apa. Trebuie să recepționăm lucrarea vara aceasta. 97% este executată. Săptămâna trecută am aprobat să facem și studiu de fezabilitate pentru canalizare. Sperăm ca în toamna acestui an, ori ca prin Programul de Reziliență, care se va derula ori prin Ministerul Dezvoltării, ori prin Ministerul Mediului, să putem să accesăm fonduri pentru această investiție de la Racoș. Concomitent, se elaborează studiu de fezabilitate și pentru apă și canal pentru Bodoș-Biborțeni și pentru Căpeni – Micloșoara. Al cincilea proiect este finalizarea rețelei de apă și canalizare în Baraolt. Sunt cartiere de blocuri, adică în Piața Libertății și cartierul Trandafirilor, unde a fost schimbată toată rețeaua, dar în rest, în acea parte a orașului care arată ca un sat nici nu există canalizare, dar unde este cazul, o să schimbăm țevile. Toată suprafața orașului și cele cinci sate aparținătoare este minimum la partea de studiu de fezabilitate. La Racoș deja e la proiect tehnic”, a declarat primarul din Baraolt.  

Rețeaua de apă, cea mai mare neîmplinire pentru primarul din Micfalău 

Problemele din Micfalău sunt arhicunoscute, spune primarul Demeter Ferenc, care a precizat și că aceasta este una dintre cele mai mari frustrări ale mandatului său. Apa de aici este una de proveniență supraterană, nu subterană, explică primarul, fapt care face să fie greu de gestionat și influențată la fiecare ploaie puternică. Asta pe lângă faptul că sistemele de gestionare sunt vechi de zeci de ani. 

Ca apa să fie bună de băut, indicat ar fi ca bazinul să fie curățat temeinic din trei în trei luni. Dar această lucrare presupune și că tot satul trebuie să rămână fără apă trei zile. „Nu pot să las comuna fără apă trei zile, mai ales în perioada asta de pandemie”, a subliniat Demeter Ferenc. 

Edilul ne-a declarat că o problemă întâmpinată vine și de la un proiect conceput greșit, cu un deviz subevaluat, pentru reabilitarea sistemului de apă, pentru care există și un contract de 2 milioane de lei, fonduri obținute prin PNDL. La licitațiile lansate în repetate rânduri nu s-a prezentat niciun constructor pentru că, se pare, costurile estimate în documentele existente sunt prea mici (în realitate ar fi nevoie de cam 3,5 milioane de lei). În prezent se încearcă refacerea proiectului, care vizează distribuție și rețea nouă, contoare de apă. 

Primarul spune că și până acum s-au investit foarte mulți bani într-o stație de clorinare, dar că aceasta nu este o soluție completă, ci ar trebui reabilitat tot sistemul, „iar asta ar fi aproape dublu față de bugetul anual al comunei, ceea ce e aproape imposibil”, spune Demeter Ferenc. 

Oricum, Micfalău a făcut și demersurile necesare pentru a se alătura autorităților județene și operatorului regional pentru ca localitatea să fie inclusă în proiectul pe care îl va implementa Gospodărie Comunală, de care am mai scris în paginile ziarului Observatorul de Covasna. Prin acest demers, care se dorește a fi finanțat prin POIM, se vor căuta surse de apă subterane. 

Între timp, oamenii din zonă au găsit o soluție în a folosi apa minerală din zonă pentru băut sau când este nevoie, o fierb pe cea de la robinet, ne-a mai spus primarul. În rest, apa furnizată e folosită mai degrabă pentru utilități (baie) sau animale. „Știe toată lumea. Sunt și afișe în comună, că apa nu este potabilă”, ne-a mai spus primarul. 

Primăria Micfalău a primit și o amendă de 4.000 de lei de la DSP tot din această cauză, dar și mai multe avertismente, ne-a mărturisit Demeter Ferenc. „E cea mai mare problemă a comunei și cea mai mare frustrare a mea, ca primar. E ca o roată în care alerg, de ani de zile, și nu pot să ies”, a mai declarat edilul. 

La Dobârlău, rețeaua este în construcție 

În ceea ce privește situația de la Dobârlău, primarul Bogdan Barbu ne-a spus că rețeaua nu este încă dată în folosință, iar cetățenii din comună folosesc încă alimentarea cu apă din fântânile proprii sau izvoare captate. Lucrarea este în derulare și vizează 15 kilometri de rețea de apă și canalizare în satele Dobârlău și Mărcuș. Este vorba despre un proiect, spune edilul, de 2,5 milioane de euro, fonduri europene, care cuprinde și o stație de epurare. 

Dacă lucrurile vor merge conform planurilor, în octombrie ar trebui să se încheie lucrările, sau, în cel mai rău caz, în primăvara anului viitor, ceea ce înseamnă că de atunci cetățenii vor avea posibilitatea să se racordeze, prima dată în istorie, la o rețea de apă și canalizare.

Ulterior, gestionarea va fi predată operatorului regional Gospodărie Comunală, ne-a mai spus primarul. 

Soluția pe termen lung: sisteme adaptate secolului XXI 

Este de precizat din nou și că în afară de Baraolt, în orașele din județ apa este potabilă. Totodată, în general, localitățile care au predat gestiunea operatorului regional Gospodărie Comunală nu prea au probleme, a confirmat și dr. Alina Bârzan de la DSP Covasna, care a catalogat gestionarul ca fiind „serios”. 

Tot specialistul a precizat că soluția pentru ca apa care ajunge la robinetele covăsnenilor să fie de bună calitate este racordarea la sistemele centralizate, care pot fi controlate. Chiar dacă, în definitiv, tot procesul presupune anumite costuri, mai mari, pe care trebuie să și le asume și oamenii. 

O altă concluzie este că, se pare, planuri pentru a aduce tot județul la secolul în care trăim din punct vedere al furnizării apei sunt, dar cu implementare pe termen lung.