STIREA ZILEI 28 mai 2020

„Limpede” ca apa covăsnenilor

de Iulia Drăghici - Taraș | 2524 vizualizări

Mai multe localități din județ apar pe harta apei contaminate din satele României, publicată de Recorder  

Sunt sate, și în țară, dar și în județul Covasna, unde apa menajeră ajunge la cetățeni cu mașina de pompieri o dată la câteva zile. Sau unde fântânile, care nu au secat încă, nu mai îndeplinesc standarde de siguranță și lichidul vieții, apa, ajunge să facă și rău, cât și bine. Sunt și zone unde sistemul centralizat eșuează în a oferi cetățenilor apă de calitate. O analiză a publicației Recorder a arătat că și în județul Covasna sunt cel puțin nouă localități unde anul trecut apa care a ajuns la oameni a fost contaminată. DSP Covasna confirmă că problemele există, că în unele locații s-au rezolvat, dar că în altele țin de zeci de ani. De cealaltă parte, autoritățile privesc cu speranță către proiectele de dezvoltare aflate în derulare, dar perspectiva unui trai decent, cu apă potabilă care să curgă de la robinet în toate casele se întinde mai departe, pe câțiva ani. 

Proiectul lansat de publicația independentă Recorder.ro, „Harta apei contaminate din satele României”, dat publicității luni, 25 mai, arată că în peste 800 de comune anul trecut oamenii au primit apă nepotabilă. Județul Covasna figurează pe această hartă cu cel puțin nouă localități unde, din datele colectate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Covasna în 2019 s-a arătat că apa care ajunge la oamenii de aici nu a fost, cel puțin la un moment dat, bună de băut.

Este vorba despre Vârghiș, Baraolt ( cu satele Biborțeni și Căpeni), Belin ( cu satele Belin, Belin Vale), Malnaș ( cu satele Malnaș și Malnaș Băi), Micfalău, Ghidfalău ( cu satele Ghidfalău, Angheluș, Zoltan, Fotoș, Mărtănuș), Cernat, Mereni ( cu satele Mereni și Lutoasa) și Lemnia. 

La majoritatea localităților în discuție, analizele efectuate de DSP în 2019 au înregistrat depășiri la indicatorii „număr total de germeni la 22 grade, număr total de germeni la 37 grade”, dar în multe cazuri au fost depistate și bacterii coliforme, E.coli, enterococi sau izolat chiar și amoniu (Căpeni și Belin), dioxid de azot, nitrați, turbiditate, mangan (Belin) și nu numai. 

Bacterii care pot provoca boli transmisibile  

Nu e puțin lucru și nici un aspect de ignorat, pentru că specialiștii spun că toate aceste aspecte neconforme pot crea probleme de sănătate în timp. 

Aceste depășiri nu înseamnă că apa din localitatea respectivă este otrăvitoare și că oamenii care o consumă sunt în pericol de moarte subită. Ele reprezintă o abatere de la parametrii stabiliți prin lege după standarde impuse de Uniunea Europeană, semnificația acestor depășiri fiind aceea că apa din rețeaua respectivă poate pune în pericol sănătatea consumatorilor”, mai scrie Recorder. 

Sunt niște bacterii cu potențial patogen, adică au potențial de a se transforma în boli. E.coli, enterococi sunt cu potențial patogen, de exemplu. Dacă sunt ingerate într-o cantitate mai mare sau individul are o problemă de tub digestiv sau e mai sensibil, e vârsta mai mică, nu are imunitate atât de bună, se pot transforma în boli. De obicei, boli diareice acute. Pot crea și probleme la nivelul tubului digestiv, adică nu se mai absoarbe mâncarea, omul slăbește, se deshidratează, poate chiar ajunge la spital. Problema este că aceste boli se pot transmite de la o persoană la alta prin intermediul toaletei și a mâinilor nespălate. Se poate astfel transmite în aceeași familie și într-o comunitate. Acestea sunt bolile care se pot transmite prin microbi. Mai sunt pe partea de apă cele care nu sunt corespunzătoare din punct de vedere chimic, care sunt destul de greu de tratat, mai mult cu filtre. Dacă nitrații, nitriții sau azotații sunt mai mari decât limitele admise pot provoca methemoglobinemia la copii, avem și niște cazuri în ultimii ani. Nitrații și nitriții în timp, în ani și zeci de ani, se spune că sunt potențial cancerigene. Dar asta în expunere îndelungată, deci nu în timp scurt”, ne-a explicat dr. Alina Bârzan de la DSP Covasna. 

În general, situația la nivel de județ nu este nici roz, dar nici foarte neagră, după cum spune dr. Alina Bârzan, care punctează că sunt zone unde problemele sunt știute de zeci de ani, dar că sunt și situații unde problemele care apar se rezolvă repede, chiar dacă uneori este nevoie de amenzi pentru a stimula autoritățile să dea apă bună de băut cetățenilor. 

Sunt localități unde nu se face clorinarea cum trebuie sau se face cu prea puțin clor și nu ajunge la capetele de coloană. Atunci noi intervenim la operatorul de apă și la primării și le spunem ce au de făcut. Orice analiză care depășește limitele maxime admise prin parametrii se trimite la compartimentul nostru de inspecție, care poate să ia diverse măsuri, avertismente. Sunt diverse primării care au luat și amenzi pentru că nu au făcut tot ce au putut ca să dea populației o apă bună, conform legislației. (...) Sunt situații în care se întâmplă o dată să nu fie apa potabilă, se întâmplă situația să discutăm, să se remedieze situația și să nu se mai întâmple sau sunt unele cazuri care apar o dată pe an, sau altele care să se repete. Sunt tot felul de situații, depinde de la caz la caz”, a explicat reprezentantul DSP Covasna. 

De remarcat este că pe lista localităților unde anul trecut au fost probleme la alimentarea cu apă potabilă, potrivit Recorder, este și comuna Ghidfalău, unde operator este Gospodărie Comunală SA și nu primăriile. Este un caz singular întâlnit în aria de administrare a GospCom, care din 2011 deservește peste 102.500 de locuitori din județul Covasna, din Municipiul Sfântu Gheorghe, Municipiul Târgu Secuiesc, Oraşul Covasna, Oraşul Întorsura Buzăului, respectiv comunele Ghidfalău, Cătălina, Bodoc, Ozun, Sânzieni, Barcani, Ilieni, Sita Buzăului, Arcuș și Brateș (cu localitățile Brateș, Pachia și Telechia). 

Orașul Baraolt, un caz aparte în județul Covasna 

Chiar dacă analiza Recorder a cuprins doar satele, nu și orașele, în lista județului Covasna apare și orașul Baraolt, cu două dintre satele sale, Biborțeni și Căpeni.

„În județul Covasna sunt cinci orașe, din care unul nu are autorizație sanitară de funcționare. Deci pentru orașul Baraolt nu avem autorizație sanitară nici pentru stația de apă, nici pentru apa care este distribuită și care nu este întotdeauna potabilă. Deci când un oraș nu este alimentat cu apă potabilă, chiar sunt probleme. Nu e vorba de o comună, chiar dacă nu e mare, e un oraș. După aceea mai este situația din Biborțeni, unde sistemul de apă era administrat de o firmă privată, după aceea ei au abandonat, primăria nu a luat-o și ceilalți au lăsat-o. Și acum cetățenii beau o apă, dar nu se știe cine e operatorul apei”, ne-a spus dr. Alina Bârzan. 

Problema aici începe cu ani în urmă, spune și actualul primar, Lázár Kiss Barna, care susține totuși că sistemul centralizat de apă din oraș este autorizat și avizat. 

„Are aviz. A mai fost când am primit informări de la DSP că ar fi probleme, dar în general e bună apa, nu e cu probleme. (...) În momentul de față, vine DSP, ia probă și primim analizele peste o săptămână și deja (n.red. problema) trece, iar în momentul în care e problemă cu apa, nici nu știm”, ne-a declarat primarul. 

Edilul spune și că probleme importante sunt mai degrabă la Racoșul de Sus, decât în Căpeni, unde oamenii primesc apă menajeră cu ajutorul mașinii de pompieri pentru că fântânile de aici au secat. Iar la Biborțeni, situația este complicată. 

„În satul Biborțeni, efectiv rețeaua de apă nu ține de oraș, este a fabricii de apă minerală. La Căpeni este o fântână de unde primesc apă niște locuitori, de pe vremea când a fost mina. Efectiv nu este apa distribuită de Baraolt. Acea apă este folosită numai pentru nevoi personale, WC-uri, nu pentru altceva. Era o rețea a minei. E de 40 de ani”, a explicat primarul, care a spus și că în niciunul din satele care aparțin de comună nu a ajuns până acum sistemul centralizat pentru distribuirea apei și că în general aici oamenii au fântâni. 

În același timp, primarul spune că este în derulare un demers în care orașul să intre în rândul celor asociate sub umbrela Operatorului Regional Gospodărie Comunală SA. 

„Vrem să predăm la Gospodăria Comunală, unde este în derulare un proiect pentru a putea să aprovizionăm toate satele aparținătoare cu apă. Proiectul e așa făcut, pentru toate satele. În momentul de față este în lucrare Racoșul de Sus, care o să fie rezolvat și apoi urmează celelalte patru sate. O să fie predată toată distribuirea apei (n.red. inclusiv cea a orașului Baraolt, către Gospodărie Comunală). Eu aș vrea cât de repede se poate. Trebuia să facem demararea pentru predare (n.red. a amplasamentului), dar a venit pandemia asta și a mai oprit lucrurile, dar în principiu trebuie să mergem pe direcția asta, pentru că altfel nu văd cum să facem ca toate satele aparținătoare să aibă apă la robinet. (...) Noi nu am putut obține finanțări pentru satele aparținătoare, pentru că la programe orașele nu au avut finanțări pentru apă și canalizare. Asta a fost o slăbiciune a proiectului, că satele aparținătoare au fost luate la un loc cu orașele. În zonă, toate satele care sunt împrejur au apă, au canalizare, că ei au obținut fonduri rurale, noi am rămas fără”, a spus primarul, care, totuși, a refuzat să comenteze ce s-a întâmplat cu ani în urmă, când orașul Baraolt a fost singurul care nu s-a asociat pentru a fi membru în societatea care coordonează Operatorul Regional Gospodărie Comunală SA, din care fac parte Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului, Covasna și Județul Covasna. „Nu eu eram primar la vremea respectivă”, a spus Lázár Kiss Barna. 

Primarul explică și că pe termen lung nici nu se întrevede altă soluție, alta decât cea a centralizării distribuției de apă, mai ales că în anii care vor urma fântânile vor seca și oamenii chiar vor rămâne fără apă. 

„Știu că dintr-o privință o să fie majorat prețul la apă, dar nu avem altă soluție în momentul de față, la cum văd eu că stau lucrurile. Nu cred că pe termen lung o să fie finanțări pe tema asta, separat. Dacă totul va merge bine, atunci în termen de doi, trei ani, toate satele o să aibă apă la robinet. Altfel o să avem probleme, pentru că deja, la Racoșul de Sus, unde acum se fac lucrările, acolo transportăm de trei ani apă cu mașina de pompieri. La Racoșul de Sus în fiecare săptămână mergem de două ori, cu câte două, trei mașini de pompieri. Este apă pentru nevoi, nu pentru băut. Au început și în alte sate să sece fântânile. O să fie o problemă majoră”, susține Lázár Kiss Barna. 

„Oamenii în general nu prea au ce să facă, decât să spere că la ei la chiuvetă curge apă cum trebuie”

Că viitorul este al sistemelor centralizate și că fântânile nu mai sunt soluții viabile pe termen mediu și lung o spune și specialistul DSP. Asta chiar dacă oamenii nu pot controla prea mult dacă apa care curge prin conducte este sau nu potabilă. 

„Fântânile sunt nesigure, fie plouă, fie nu se știe ce se mai întâmplă sau ce a fost cu ani sau zeci de ani în urmă. La sistemul centralizat e mult mai ușor să urmărești, decât să mergi în fiecare gospodărie din județ. (...) Problema este că nu peste tot în sistemele centralizate apa este și potabilă, dar sunt câteva excepții. În orașele mari, de exemplu, nu sunt probleme deloc”, a punctat specialistul de la DSP Covasna, care a spus, pe de altă parte, și că „dacă apa le vine din sistem centralizat, oamenii în general nu prea au ce să facă, decât să spere că la ei la chiuvetă curge apă cum trebuie. Operatorul sau primăria trebuie să facă. Dacă au fântâni proprii de unde se aprovizionează, acolo ar trebui să lucreze. Sunt mulți care au și fântâni proprii, dar și apă de la sistemul centralizat, dar nu o folosesc pentru că asta costă și apa din fântână e gratis. De multe ori au rețeaua la poartă și nu s-au racordat la rețeaua de la poartă pentru că asta ar implica niște costuri”, ne-a spus dr. Brânzan. 

Testarea apei la DSP, începând de la 230 de lei 

În mod normal, „legea prevede analize periodice ale apei din rețele, realizate atât de operatori (primării sau firme private), cât și de Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) din fiecare județ”, mai arată Recorder. 

Pe de altă parte, probe din apă pentru verificarea calității acesteia pot depune și persoanele fizice, tot la DSP. Doar că acestea sunt contra cost și prețul pornește de la 230 de lei pentru un set minim de analize. 

Conform legislației, tot ce aduc oamenii se încadrează la persoane fizice care aduc probe de ape și se taxează. O analiză minimă, cu un minim de parametri biologici și chimici ar fi undeva la 235 de lei. Nu poți să testezi numai un parametru și să zici că apa e potabilă. Trebuie măcar patru, cinci parametri pe bacteriologie, patru, cinci cei mai importanți pe chimie”, ne-a spus specialistul DSP, care a punctat de asemenea că acolo unde se descoperă probleme în probele aduse de cetățeni, aceștia primesc și îndrumări despre ce să facă mai departe. 

Cel mai important aspect al materialului publicat de Recorder este nu doar că din 1.568 de localități cuprinse în analiză în 892 de comune s-au înregistrat depășiri la indicatori, ci și că oamenii nu sunt, de cele mai multe ori, anunțați de autorități atunci când sunt probleme, ca să se poată păzi. 

Subiectul este unul complex, nu doar în ceea ce privește situația la nivel național, ci și în ceea ce se întâmplă din acest punct de vedere în județul Covasna, așa că, în mod cert, vor mai urma articole pe această temă. 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.