Proiectul coordonat de Operatorul Regional Gospodărie Comunală SA, care vizează peste 20 de unități administrativ-teritoriale din județ și care dorește atragerea de fonduri europene ( în total aproximativ 160 de milioane de euro) pentru implementarea unuia dintre cele mai mari programe de modernizare sau extindere a rețelei de apă și canalizare în județul Covasna, nu înaintează în ritmul ideal. Demersul întâmpină tot felul de dificultăți. De pildă, la mijlocul lunii, operatorul regional scotea în public faptul că Primăria orașului Întorsura Buzăului, care „va juca un rol cheie în dezvoltarea planificată”, îl ține în așteptare pentru că nu dă un aviz important. În replică, autoritățile locale întorsurene au transmis că documentele respective au fost transmise din aprilie, dar că e nevoie să se facă o serie de modificări importante la proiect. În plus, se pare că nici studiul de fezabilitate, care are de asemenea un rol crucial, nu a fost finalizat în termenul stabilit, ba nici măcar după prelungirea cu trei luni a acestuia. 

Sunt semne că întâmpină dificultăți planul ambițios al autorităților din județul Covasna, de a implementa, moderniza și extinde și în multe localități și din mediul rural facilitățile care ar trebui să fie, de fapt, o normalitate într-o țară modernă de an 2021, adică rețeaua de apă și canalizare.  

„Înțepături” publice cu autoritățile din Întorsura Buzăului 

Una dintre probleme a fost scoasă la lumină la mijlocul lunii mai chiar de Gospodărie Comunală SA. Într-un comunicat de presă trimis redacției Observatorul de Covasna – CovasnaMedia.ro, intitulat „Multe depind de Întorsura Buzăului”, se transmitea pe scurt, fără prea multe detalii, că Primăria Orașului Întorsura Buzăului nu emite un aviz care este esențial pentru ca proiectul să continue. Este vorba despre un aviz prin care se poate obține certificatul de urbanism de la Consiliul Județean. 

„Pentru fiecare administraţie publică este dificil să finanţeze din bugetul propriu o investiţie majoră în dezvoltare, şi tocmai de aceea, operatorul regional Gospodărie Comunală SA doreşte să solicite fonduri europene pentru a îmbunătăți rețeaua de apă și canalizare, iar pentru a putea depune cererea de finanţare, este nevoie doar de o autorizație din partea Primăriei Întorsura Buzăului.

Directorul Gospodărie Comunală SA, Kozsokár Attila, a declarat că pregătirea pachetului de oferte este în așteptarea unui aviz din partea autorităţilor locale din Întorsura Buzăului, iar orașul va juca un rol cheie în dezvoltarea planificată”, se arată în comunicat.

Relația dintre cele două entități este, se pare, chiar dacă nimeni nu o spune apăsat, umbrită de experiențele adunate din proiectul anterior derulat la Întorsura Buzăului, dar și în alte trei orașe din județ (Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc și Covasna), început în urmă cu aproape 10 ani. În afară de Întorsura Buzăului, în celelalte locații, proiectul finanțat prin POS Mediu este încheiat. 

Solicitări de modificări la proiect 

Totuși, nu aceasta este marea problemă acum. Primarul din Întorsura Buzăului spune că de fapt s-a depus avizul necesar încă de la finele lunii aprilie la Consiliul Județean, o altă instituție implicată în acest proiect, dar că documentul a venit cu o serie de modificări pe care le cere autoritatea întorsureană. 

„Noi am trimis de mult timp un acord la proiectantul din cadrul Consiliului Județean, prin care am spus că suntem de acord, le dăm avizul, dar vrem unele modificări la acel proiect. Trebuie să fim foarte atenți ce proiecte facem pe viitor. Orașul Întorsura Buzăului a tras destul și încă mai trage după urma Gospodăriei Comunale și a firmei OMS (n.red. firma contractată pentru proiectul precedent, care între timp a intrat în insolvență și apoi în faliment). Suntem atenți maxim la tot ceea ce semnăm cu ei”, ne-a spus săptămâna trecută primarul Raul Urdă.  

Tot atunci a declarat și că modificările cerute sunt importante, pentru că, de pildă, se încearcă evitarea intervențiilor în zone cu asfalt recent turnat.  

„Sunt lucruri foarte importante de modificat. De exemplu, prin acest proiect de dorește alimentarea comunelor Valea Mare și Boroșneu Mic printr-o conductă care să treacă prin Floroaia Mare. Adică să spargem tot asfaltul făcut în Floroaia Mare ca să mai introducem o conductă care să ducă apa până în Valea Mare și Boroșneu. Nu am fost de acord. E drept că în zona Floroii Mari noi nu avem presiune suficientă pentru apă, dar am cerut aici să se monteze o stație de pompare și un bazin de depozitare a apei pentru zona Floroaia. Am propus o soluție pentru a duce apa la Valea Mare din centrul orașului. De la BRD, până la stația Peco, în acest proiect, se va introduce conducta de apă pe partea stângă. Am dori ca această conductă să fie mai mare, de 250, nu de 160, cât este în proiectul lor acum, pentru că de la intersecția cu DJ121 Sărămaș – Barcani, conducta care merge spre Sărămaș e de 250 și se alimentează dintr-o conductă de 160, cum e în proiectul actual. Ceea ce nu e normal. Am cerut să modifice și să mărească această conductă de la 160 la 250 pe toată lungimea drumului național, până la DJ121. Așa ar fi varianta ca Valea Mare să primească apă prin conducta din Sărămaș, pe câmp”, a explicat primarul Raul Urdă. 

În paralel, în comunicatul de presă transmis de Gospodărie Comunală SA în urmă cu două săptămâni se notează că „Primăria Întorsura Buzăului are câteva probleme minore în legătură cu această investiție, respectiv pe ce stradă va fi amplasată o anumită conductă, sau care parte a străzii poate fi finalizată mai târziu, dar în acest moment, cel mai mare obstacol ar putea fi întârzierea licitației. Este planificată o creștere semnificativă a acoperirii rețelelor de canalizare și de apă potabilă ale orașului”.  

Actele s-au depus, urmează să se elibereze certificatul de urbanism 

Miercuri edilul din Întorsura Buzăului ne-a precizat că între timp situația a rămas cam la fel, că mai mult decât că s-au depus documentele necesare, alte detalii nu le-au fost comunicate. 

Contactat pe acest subiect, directorul Gospodărie Comunală SA, ne-a declarat că într-adevăr avizul de principiu de la Întorsura Buzăului a fost depus și că urmează să se elibereze și certificatul de urbanism. Problema a fost că nu se putea avansa cu birocrația pentru că „din opt contracte, am obținut șapte avize de urbanism și la al optulea așteptam avizul de la Întorsura”. 

Acesta a precizat legat de solicitările de modificări, că se puteau depune și în viitor, dar că oricum nu înseamnă neapărat că vor fi acceptate de îndată și că nu depind de instituția lor. Principalul criteriu este prețul mai mic. „Totul se răsfrânge la costuri. Dacă varianta solicitată de primărie este mai scumpă, nu va fi eligibilă”, ne-a spus Kozsokár Attila. 

Directorul a precizat și că înainte de emiterea comunicatului de presă, care a lăsat mai multe semne de întrebare decât a adus lămuriri, au existat și multe întâlniri cu reprezentanții autorităților locale pe tema acestui proiect. 

Întârzie și studiul de fezabilitate; s-ar putea impune penalizări

Se pare însă că acesta nu este singurul hop pe care trebuia să îl depășească acest proiect. Și studiul de fezabilitate întârzie. Firma care a preluat contractul, de aproape 12 milioane de lei, la finalul lui 2018, are, potrivit directorului GospCom, dificultăți în a preda documentația. Prima versiune trebuia să fie gata la finele lui 2020, dar atunci a cerut o prelungire de încă trei luni pe motiv că pandemia a îngreunat munca. Nici ultimul termen limită, de început de aprilie a.c., nu a fost respectat.  

„Din păcate, nici până astăzi nu avem tot SF-ul. Am primit bucăți, capitole, pe care le-am analizat și am mai solicitat să fie corectat acolo unde era cazul. Conform contractului, noi altă posibilitate decât să amendăm consultantul nu prea avem. Chiar am zis la ultima ședință că, deși nu ăsta e obiectivul nostru principal, trebuie să ne gândim și la varianta unei penalizări pentru că dacă nu înaintăm conform graficului, s-ar putea să avem probleme cu proiectul”, ne-a mai spus directorul Gospodărie Comunală SA. 

Oricum, pe lângă studiul de fezabilitate, aceeași firmă și-a asumat prin contract, potrivit SEAP, că va întocmi și analiza cost beneficiu, analiza instituțională, evaluarea impacturilor asupra mediului,  studii topografice, studii geo, expertize tehnice, etc. 

Chiar și așa, în jurul datei de 15 iunie, o parte din acte trebuie depuse spre analizare la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene. Abia apoi urmează să se înainteze cererea de finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Dacă va fi declarat câștigător, costurile proiectului vor fi plătite 99% din fonduri europene, iar 1% prin cofinanțarea Consiliului Județean. Tot în eventualitatea în care proiectul va fi admis spre finanțare, rezultatul ar urma să fie anunțat anul acesta, iar în 2022 să înceapă etapa de licitații, ne-a mai spus Kozsokár Attila. 

Primii pași pentru demararea acestui proiect s-au făcut începând cu 2017/2018. Programul ar trebui să fie încheiat în 2023, dar este foarte probabil că, dacă va începe vreodată în județul Covasna, să fie nevoie de prelungire a termenului sau de o etapizare a lucrărilor. 

Sursa foto: Facebook/ Közüzemek Rt - Gospodărie Comunală SA