STIREA ZILEI 30 august 2018

Românii basarabeni de peste Prut, primiți cu căldură în județul Covasna

de Covasna Media | 495 vizualizări

„E o diferență foarte mare între ce e acolo și ce e aici, aici e liniștit și oamenii sunt diferiți”

Anual, mii de basarabeni își părăsesc patria goniți de sărăcie și lipsa perspectivei de viitor. O mare parte dintre ei se stabilesc, totuşi, aproape de casă, alegând să se afirme personal, dar și profesional, în România.

În ultimii 27 de ani, Republica Moldova a rămas blocată în labirintul tranziției post-comuniste, însă România a fost mereu alături și a susținut populația dintre Prut și Nistru. România este principalul stat finanțator extern, principalul partener comercial și principalul avocat al Republicii Moldova. România a acordat propria cetățenie pentru aproximativ un milion de cetățeni ai Republici Moldova, permițând astfel acestora să lucreze în spațiul Uniunii Europene.

Începând cu anul  2014, cetăţenii Republicii Moldova, titulari de paşapoarte biometrice, pot intra în România şi rămâne pe teritoriul ţării fără a avea obligaţia de a deţine viză. Condiția este ca durata șederii să nu depaşească 90 de zile, în cursul oricărei perioade de 180 de zile.

Basarabenii din Covasna

Pe raza județului Covasna au dreptul de ședere reglementat un număr de 125 de cetățeni străini, dintre care 16 sunt din Republica Moldova, conform statisticilor Biroului pentru Imigrări al județului Covasna.

Cel mai frecvent scop declarat al străinilor ce sunt în evidența biroului este reîntregirea familiei, respectiv  membru de familie a unui cetățean român ”.

Angela Cucu, contabilă de profesie, și-a părăsit țara într-un an în care Republica Moldova a trecut printr-o instabilitate politică cruntă. Pe 7 aprilie 2009, în urma alegerilor, au avut loc demonstrații anticomuniste în masă la Chișinău. Poliţia a arestat şi torturat în următoarele zile zeci de participanţi la demonstraţie. Au urmat cele mai grave încălcări ale drepturilor omului din întreaga istorie a Republicii Moldova ca stat independent.

 „Acel eveniment m-a determinat să îmi schimb modul de gândire, să plec de acolo. Fiica mea cea mare avea 16 ani atunci și a vrut să meargă și ea la demonstrații. Mi-a spus că noi ca părinți trebuie să ne gândim la un viitor mai bun pentru ei, trebuia să plecăm. Aveam cinci copii atunci, cel mai mic avea doi ani, acum am șase ”,  mărturisește emoționată doamna Angela.  

Salariul minim pe economie din România este considerat salariu mediu în Republica Moldova, acesta fiind de 158 de dolari, iar corupția este un viciu care a parazitat înteaga țară. În lipsa unor acțiuni concrete, dar și din cauza înrăutățirii situației economice în urma crizei din sistemul bancar, moldovenii continuă să părăsească țara.

„Am 69 de ani. Sunt pensionar, muncesc zi de zi, deși în 2015 am fost operat de cancer. Sunt în România din 1991, aveam niște prieteni la Brașov care ne-au recomandat să mergem în Sfântu Gheorghe. Aici ne simțim ca acasă, aici avem prieteni, toată lumea mă cunoaște, mă salută, mă respectă. E o diferență foarte mare între ce e acolo și ce e aici. E liniștit și oamenii sunt diferți, mărturisește agriculorul Vladimir Racoviță, unchiul Angelei Cucu.

Fiind întrebată despre motivul pentru care a ales să se stabilească definitiv în Sfântu Gheorghe, Angela Cucu povestește: „Am ales România pentru că copiii s-au adaptat mai ușor vorbind aceeași limbă, iar Sfântu Ghorghe pentru că aveam rude aici, îl aveam pe unchiul Vladimir. Înainte să ne mutăm aici definitiv, în acel an, am vizitat mai multe locuri din România.  Pentru noi a contat și calitatea apei, aici în județ apa este mult mai bună de cât în alte părți pe unde am mai fost.  Am rămas plăcut surprinsă când am văzut atâtea biserici, m-am gândit că nu poate să fie lumea rea aici. Am avut norocul să ne cumpărăm un apartament într-un bloc cu oameni în vârstă, oamenii erau foarte educați, oameni gospodari, pentru mine contează mult. Toți basarabenii care au mai fost pe aici au fost bine-văzuți. Au fost considerați oameni muncitori, care au știut să se realizeze pe plan profesional. Ne-am acomodat destul de repede, chiar de la început mi-am creat relații de prietenie care au rezistat până în ziua de azi. ”

Nevoiți fiind să plece din Republica Moldova  în căutarea unei vieți mai bune, unii au plecat în toată Europa, iar cei care au ales să rămână aici au găsit înțelegere, oameni deosebiți, un mediu în care se pot afirma profesional și uman.  Printre basarabenii care și-au pus în valoare competența profesională în județul Covasna se enumeră și actorii de la Teatrul Andrei Mureșanu ” - Nae Croitoru și Valentina Cazacu, directorul Muzeului Național al Carpaților - Valeriu Cavruc, dar și pictorul Fioghin Calistru. Acesta pictează peisaje inspirate de frumuseațea naturii covăsnene de peste șaptesprezece ani. Într-un interviu oferit pentru Observatorul de Covasna, pictorul mărturisește:

„Mie îmi place pădurea, peisajul. Niciodată nu am stat pe loc, dar cea mai mare parte a vieții am petrcut-o aici. Când eram tânăr, nu-mi imaginam viața fără un oraș mare. Am stat și în Germania zece ani, iar cu timpul, am căutat liniște. Timpul pe care-l pierzi într-un oraș mare, e irecuperabil. Aici mi se pare că am timp mai mult. E despre dorința omului de a cauta un loc unde-și poate întinde aripile. Numai numele orașului cât spune – Sfântu Gheorghe, e ceva mistic în denumirea asta.

Pe de altă parte, unii basarabeni au găsit în Sfântu Gheorghe doar o casă temporară, un loc de tranziție, pentru experiențe, nu și pentru viitor. Chiar și așa, multiculturalitatea este cu siguranță parte din farmecul aparte care definește micul județ de munte.

Daniela Luca

 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.