Singurul sediu de firmă certificat „Passive House” din țară este în centrul municipiului Sfântu Gheorghe și servește drept sediu pentru o firmă de IT 

Peste 1,7 milioane de euro a costat crearea uneia dintre cele mai noi clădiri de birouri din județul Covasna. Inaugurată vara aceasta, clădirea este cu atât mai specială cu cât deține certificarea Passive House, pentru că este unică din punct de vedere energetic nu doar în România, ci și în Europa de Est. Ceea ce este cu atât mai mult de apreciat este că proiectul, realizat cu fonduri europene, este creația unei echipe formată din specialiști din județul Covasna. 

Ideea unui astfel de spațiu s-a conturat din 2015, iar demersurile oficiale pentru construirea acestei clădiri de birouri au demarat în 2017, au spus joi, într-o conferință de presă, coordonatorii proiectului „Investim în viitor Gnome Design 2030”. Lucrările s-au finalizat în 2021. În iunie, cei 20 de angajați ai firmei de IT și-au luat în primire birourile nou-nouțe din strada Oltului, iar în septembrie, clădirea din centrul municipiului Sfântu Gheorghe a atins un obiectiv important al existenței sale: a obținut certificarea internațională Passive House. A devenit astfel prima clădire nerezidențială din România care respectă standardele internaționale de sustenabilitate. 

Cu alte cuvinte, clădirea are un consum de energie și emisii  de dioxid de carbon cu cca. 80% mai scăzut decât clădirile obișnuite. Produce energie cu ajutorul panourilor solare, are un sistem de filtrare al aerului deosebit, un design prietenos cu natura și un interior confortabil, modern, plăcut privirii. Pe lângă birouri cu echipamente foarte bune, în clădire mai este o bucătărie cu toate aparaturile necesare (frigider, mașină de spălat vase, aparat de cafea performant, ustensile etc.), dar și o terasă pe acoperiș cu o grădină, pentru relaxare. 

Un alt aspect interesant este că fațada sudică a clădirii, care este spre strada Oltului, are geamuri, care ajută la controlul temperaturii, iar pe acoperiș sunt panouri solare, care produc energia de care are nevoie clădirea.  

Totodată, un lucru important pe care l-a avut de respectat clădirea s-a referit la reglementările urbanistice ale centrului istoric al municipiului Sfântu Gheorghe, unde se află aceasta. 

Echipă covăsneană 

Clădirea a fost prezentată joi într-o conferință de presă, organizată pentru a marca, și la Sfântu Gheorghe, Ziua Internațională a Porților Deschise ale Caselor Pasive (International Passive House Open Days). 

În acest context, s-a punctat nu doar că această clădire este unicat în România și Europa de Est, dar mai ales că de ideea, conceptul, proiectarea și construirea ei s-au ocupat doar specialiști din județul Covasna. 

„Cel mai important lucru pe care vreau să îl menționez este faptul că noi de la început am mers împreună ca echipă, cu Áron (n.red. Török Áron, proiectant general/arhitectură la Openworks SRL), Szabi, (n.red. Varga Szabolcs, proiectant rezistență/eficiență energetică, V&V Projekt SRL). Am mers pe mâna specialiștilor și acești specialiști au fost 100% de pe piața locală Sfântu Gheorghe, de la proiectantul general, până la proiectanții pe diferite secții și constructori. Deci prima clădire de birouri pasivă din România este în Sfântu Gheorghe, realizată 100% de o echipă din Sfântu Gheorghe”, a declarat unul dintre coordonatorii proiectului, Debreczeni László.

Sistem de aerisire performant, pentru activitate intelectuală maximă 

În același cadru am aflat că sistemul de aerisire a fost cea mai scumpă parte a investiției, dar și una dintre cele mai importante. 

„Încontinuu, creierul nostru primește acel aer cu acel nivel de oxigen care este optim pentru a desfășura activitatea intelectuală la capacitate maximă. Acest sistem ne oferă acest confort. A costat undeva la 200.000 de euro”, a explicat Debreczeni László. 

Despre cum funcționează sistemul de aerisire a dat detalii proiectantul Varga Szabolcs, care este, de altfel, primul și, deocamdată, singurul certificator Pasive House din România. De menționat aici este și că acordul pentru certificarea clădirii de birouri din Sfântu Gheorghe a fost dat de un specialist din Italia, ca să nu existe dubii și conflict de interese. 

„Clădirea are un aspect industrial, iar sistemele de ventilație se văd pe tavanul clădirii. Aceasta este ventilată mecanic, cu un sistem de recuperare a căldurii și în acest spațiu în care stăm, există o gură de introducere de aer proaspăt și de extragere a aerului viciat”, a explicat acesta. 

Pereți cu structuri de pământ care controlează umiditatea 

Spațiul mai are și câțiva pereți făcuți cu o tehnologie specială de prelucrare a pământului, care, de asemenea, ajută la filtrarea aerului sau chiar la reglarea umidității în mod natural. 

„E un zid de pământ realizat conform tehnologiei moderne a betonului, cu o structură similară cu beton, dar fără ciment, doar pământ, compactat într-o grosime de 20 de centimetri. Peretele ajută la sistemul higroscopic al mediului interior, când aerul are mai mulți vapori, atunci perele acumulează, iar când se usucă, se evaporă umiditatea înapoi”, a explicat Török Áron. 

De precizat este și că designul este unul cald, în culori neutre - alb, negru, gri, maro, bej. 

Clădirea a fost construită pornind de la scopul de a oferi angajaților din industria IT de la firma beneficiară condiții de muncă superioare, pornind de la aerul din clădire, la lumina potrivită, locuri de relaxare și așa mai departe. În prezent, în clădire lucrează 20 de persoane, dar obiectivul firmei este ca până în 2030 aici să fie angajați 50 de specialiști în IT. 

„Este vorba despre informaticieni. Știm că la momentul actual, pe piața de resurse umane ducem mare lipsă de personal și ne-am dorit ca și prin această clădire și investiție să creștem fidelitatea angajaților noștri și confortul lor. Aici ne desfășurăm o activitate creativă, care necesită gândire, să ne folosim mintea. De aceea avem nevoie de aer proaspăt, de zonă de recreație, de zonă de socializare. În primul rând, locul pe care l-am ales unde să construim a fost foarte important, pentru că printre colegii noștri care deseori se întorc din orașe mari, sunt cei care au ca un criteriu să nu mai piardă vremea prin trafic, să călătorească zeci de minute zi de zi”, a spus joi și administratorul firmei beneficiare, Gnome Design SRL, Bihari Béla. 

Peste 1,7 milioane de euro, fonduri europene 

Construcția clădirii a costat 1,3 milioane de euro, iar restul, până la 1,7 milioane de euro, au fost alte cheltuieli, de exemplu consultanță, proiectare, achiziție de echipamente și altele. 

Legat de faptul că acest proiect a fost realizat cu fonduri europene nerambursabile, nu ar trebui să se interpreteze că totul a fost gratis, a spus Debreczeni László, care a precizat că a făcut un bilanț al orelor de muncă investite. 

„Se zice că finanțările sunt gratis. Eu am făcut un inventar. În octombrie, am făcut un bilanț al e-mailurilor pe acest proiect din 2017 până în 2021. Am 3.200 de e-mail-uri pe acest proiect. Am cuantificat că înseamnă 500 de ore de lucru. Plus orele offline, din întâlnirile cu manageri, ingineri, proiectanți, diferite organe ale statului. Acolo mai am undeva la 200 – 300 de ore. Asta înseamnă în total vreo 800 de ore. Ceea ce înseamnă undeva la 100 de zile de lucru în decurs de patru ani de zile. În aceste zile puteam să fac altceva, ca de exemplu să vând consultanță fiscală, contabilitate etc. Dar am făcut acest proiect, am și cuantificat bineînțeles, dar tot merită. Numai că nu este gratis. Costă foarte mult, pentru că este vorba de timpul tău”, a punctat Debreczeni László, economist de profesie. 

Greutăți și provocări 

Proiectul inițial a inclus și o parcare subterană, cu lift auto, care în final nu s-a mai putut realiza, din cauză că între timp au crescut costurile în domeniul construcțiilor și conform calculelor de la acea vreme, doar această parte a clădirii ar fi costat până la 700.000 de euro, ceea ce depășea bugetul stabilit. De aici a pornit și una dintre cele mai grele provocări ale proiectului, aceea de a convinge finanțatorul să permită continuarea investiției fără această parcare. Lucru care în final s-a întâmplat, deși pentru o perioadă ar fi putut însemna pierderea întregii finanțări. 

„Cu cât avansam cu proiectul, cu atât devenea din ce în ce mai scumpă construcția și industria construcțiilor. După ce am terminat proiectarea, a durat un an și jumătate sau doi ani până s-au primit confirmările că va fi finanțat proiectul și după aceea încă o jumătate de an de autorizare și în acest timp s-a scumpit așa de mult investiția, că în fiecare lună în timpul construcției am simțit această presiune. E foarte greu în România actuală să construiești pe un orizont mai lung”, a spus și Török Áron. 

Totodată, și pandemia a influențat derularea proiectului, dar nu atât pe partea de construcții, cât mai degrabă în ceea ce privește achiziția de echipamente, domeniu care a avut de suferit atât ca prețuri, cât și ca termene de livrare, când, de exemplu, transporturile din China au fost stopate. 

Prima casă pasivă a fost construită la începutul anilor 1990 în Darmstadt, Germania, urmând principiile elaborate de cercetătorul german dr. Wolfgang Feist. Din anii 1990 au fost construite mai mult de o sută de mii de case pasive în toată lumea. Acestea sunt nu doar soluții viabile împotriva schimbărilor climatice, dar și oportunități de investiție atractive pentru viitorii proprietari, pentru că în aceste case costurile încălzirii sunt cu 10-15% mai mici, mai spun specialiștii. 

Foto: Kristó Hunor și Observatorul de Covasna