STIREA ZILEI 1 martie 2023

„Martie – Mărțișor” și ce înseamnă șnurul alb-roșu

de Diana Pantelimon | 1698 vizualizări

Mărțișorul, simbol al primăverii și al renașterii naturii nu doar la noi, ci și în alte zone balcanice, este un mic obiect care se oferă în dar doamnelor și domnișoarelor în prima zi a lunii martie. Acesta este atașat unui șnur alb-roșu și purtat în piept, pe partea stângă, până pe 9 martie, în unele zone chiar până la sfârșitul lunii. Apoi, acesta se prinde de ramura unui copac înflorit pentru prosperitate și îndeplinirea unei dorințe. 

Șnurul bicolor este cel mai important element al mărțișorului. Este realizat din două fire, unul roșu și unul alb, răsucite și cu ciucuri la capete. În credința populară, albul semnifică puritatea, curățenia, iar roșul protejează de cele rele și simbolizează dragostea pentru tot ce e frumos, sănătatea, iubirea și victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii. Firul tors înseamnă trecerea timpului și a vieții omului.

Potrivit unor informații primite de la muzeografii de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe, primele obiecte ataşate şnurului alb-roşu au apărut încă din secolul al XIX-lea și au fost monede din metal, aur sau argint, care au fost apoi înlocuite cu diverse tipuri de podoabe artizanale. Mult mai târziu, au apărut mărţişoarele din lemn sau din materiale textile (cânepă). În prezent, există o și mai mare varietate de materiale folosite la confecționarea mărțișoarelor, iar ca obiecte-simbol sunt preferate trifoiul și potcoava, asociate cu norocul, ghiocelul, inima și buburuzele. 

În trecut, „mărțișoarele erau lucrate în casă de femei și fete și se purtau la gât, la mână, la pălărie și, mai rar, la piept. Inițial, acesta era perceput ca o amuletă ce trebuia să-l apere pe purtător de «forțe malefice și întruchipări ale duhului iernii care încercau să împiedice instaurarea primăverii. Această protecție era dată de firul roșu» (I.Godea 2007). La aromâni, mărțișorul se purta la picior. Prin asocierea celor două elemente cromatice (roșu însemnând viață, căldură, iar alb, absența vieții), mărțișorul reprezintă o luptă pentru viață, pentru regenerare și un nou început. Fetele îl purtau pentru a fi frumoase, iar din dorința de a avea fața curată, adăugau șnurului un bănuț de argint. Despre monedele cu rol de mărțișor se știa că atrag bogăția, dar și că pot exorciza demonii păgubitori pentru sănătatea omului. Mărțișorul se purta doar în momentul în care iarna era considerată învinsă. În funcție de zonă, ziua mărțișorului se stabilea fie la 9 martie, fie la Bunavestire, la Florii, atunci când apăreau primele păsări călătoare sau când înfloreau vișinii și caișii. Șnurul se lega de ramurile pomilor fructiferi, pentru ca aceștia să rodească. În unele zone din Moldova, șnurul se lega de tufe de trandafiri albi sau roșii și se cumpărau produse albe și roșii (pâine, caș, vin). În Bucovina, șnurul alb cu roșu era păstrat tot anul pentru a feri purtătorul de deochi. (I.Godea 2007). Oamenii din Transilvania agățau mărțișorul la uși, la ferestre sau de coarnele animalelor pentru a speria duhurile rele. În Bihor, oamenii se spălau cu apă de ploaie pe 1 martie pentru a-și înfrumuseța și însănătoși trupul, iar în Banat fetele tinere credeau că vor fi iubite dacă se spală cu zăpadă”, ne-a transmis, într-un material despre mărțișor, muzeograful Cristina Baubec-Felea, de la MNCR.

Interesant și unic în țară este că în Moldova și Bucovina fetele sunt cele care dăruiesc mărțișoare băieților. Apoi, toți băieții care au primit mărțișor de 1 Martie vor oferi și ei, la rândul lor, fetelor de 8 Martie.

Obiceiul mărțișorului sărbătorește începutul primăverii și lupta dintre iarnă și primăvară. Primele nouă zile ale lunii martie mai sunt cunoscute și ca „Zilele Babelor”. Sunt zile cu vreme capricioasă, schimbătoare, precum, de multe ori, starea de spirit a femeilor. Tradiția spune că pe 1 martie fetele şi femeile „îşi pun o babă”, adică își aleg o dată între 1 și 9 martie, sau, în unele zone, ziua de naștere. În funcție de cum este vremea în ziua aleasă, așa vor fi tot anul: frumoase sau urâte, vesele sau supărate.

Activități dedicate Mărțișorului în județul Covasna

Păstrarea şi transmiterea obiceiului de a dărui şi a primi acest simbol al sosirii primăverii este încurajată an de an, începând din 2008, de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, prin activități educative cu elevi, în ateliere de creaţie.

„De-a lungul timpului am organizat mai multe ateliere creative de confecționat mărțișoare, am povestit despre legenda Babei Dochia, am organizat expoziții de mărțișoare, campanii stradale, alături de voluntari, în cadrul cărora am oferit mărțișoare în centrul orașului Sfântu Gheorghe, am realizat un mărțișor uriaș în curtea muzeului și multe altele. Respectăm tradiţia mărtişorului şi în acest an. (...) Echipa MNCR organizează în aceste zile ateliere creative la sediile sale, dar și în unități de învățământ din județul Covasna. Astfel luni, 27 februarie i-am avut oaspeți pe elevii clasei pregătitoare de la Colegiul Național ,,Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, care, după ce au vizitat expoziția noastră de arheologie de la sediul central, au meșterit felicitări și mărțișoare pentru ființele cele mai dragi din viața lor, dar au aflat și despre simbolurile Mărțișorului, astfel au dus tradiția mai departe. (...) La Araci, „Sărbătoarea Primăverii” continuă cu ateliere de confecționat mărțișoare alături de elevi din ciclul primar de la Școala Gimnazială ,,Romulus Cioflec” din localitate. În zilele următoare avem programate mai multe ateliere creative la Școala Generală ,,Mihail Sadoveanu” din Întorsura Buzăului, unde meșterim mărțișoare din lut, dar și la Școala Gimnazială din Brădet, unde confecționăm păpuși pe linguri de lemn și povestim despre elementele costumului popular”, ne-a transmis muzeograful Cristina Baubec-Felea.

Din anul 2017, „Mărțișorul” a fost înscris în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), în urma candidaturii unui dosar multinaţional numit „Cultural Practices Associated to the 1st of March”, realizat printr-o colaborare între România, Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova. 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.