STIREA ZILEI 10 mai 2021

Hotel de lux în locul „casei de cultură” părăginite din Covasna?

de Iulia Drăghici - Taraș | 4452 vizualizări

Ce spun autoritățile și actele despre trecutul și viitorul uriașei clădiri abandonate din centrul orașului 

Scheletul a ceea ce trebuia să fie o Casă de Cultură în centrul orașului Covasna, supradimensionat și acum ajuns în paragină, ar putea fi transformat în hotel de 4 sau 5 stele, pentru că imobilul a fost cumpărat de investitori din Israel, ne-a spus primarul Gyerő József. Anul trecut s-a și schimbat Planul Urbanistic Zonal al orașului la solicitarea cumpărătorului, semn că se dorește continuarea lucrărilor, după zeci de ani în care clădirea din centrul orașului – stațiune balneară de interes național a zăcut, ca un ghimpe în coaste. 

În referatul proiectului de hotărâre cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) „Schimbare destinație zonă Centru Covasna din zonă de locuințe înalte și dotări aferente în zonă spații de cazare cu specific balneo și dotări aferente”, înregistrat în noiembrie 2019 la Primăria Covasna, și atașat hotărârii care a fost adoptată la începutul anului 2020 de Consiliul Local, se arată că actualii proprietari doresc să transforme clădirea în spațiu de cazare de tip balneo cu dotări aferente.

Clădirea existentă a fost proiectată pentru funcțiunea de Casă de Cultură cu 500 locuri și a fost începută execuția după anul 1990. Din lipsă de fonduri, lucrările nu au fost terminate, investiția fiind realizată parțial numai în faza de structură de rezistență și oprită execuția la cota planșeului peste nivelul 2.

După o perioadă de cca 25 de ani în care a fost o tentativă de consolidare a structurii de rezistență, investiția a fost abandonată de proprietarul inițial și vândută către SC MOFETA & TREATMENTS SRL. din București.

Clădirea este executată pe cadre de b.a. aflate în stare f. avansată de degradare deoarece la momentul sistării lucrărilor de execuție (1993-1994) nu au fost executate lucrări de conservare a structurii.

Prin conformația planimetrică actuală (trame și înălțimi de etaje) clădirea permite o reconversie funcțională, fiind posibilă păstrarea structurii actuale (după expertizare și consolidare corespunzătoare) și recompartimentarea spațiilor pentru orice funcțiune civilă, inclusiv spații de cazare de tip hotel balneo cu dotări specifice (bază de tratament).

Actualul proprietar dorește să preia structura clădirii existente, să facă lucrări ample de consolidare (pe bază de expertiză tehnică) și să transforme clădirea în spațiu de cazare de tip balneo cu dotări aferente. Pentru acest lucru este necesară schimbarea destinației terenului (a zonei afectate) din zonă de locuințe înalte, în zonă destinată cazării de tip balneo”, se arată în actele adoptate de CL în 2020. 

Terenul pe care se află clădirea, chiar în centrul orașului, aproape de obiective turistice renumite, ca Balta Dracului, de exemplu, are suprafața de 2.772 metri pătrați. 

Hotărârea nr. 15/2020, cu „privire la aprobare PUZ – Schimbare destinație zonă Centru Covasna din zonă de locuințe înalte și dotări aferente în zonă spații de cazare cu specific balneo și dotări aferente”, care are la bază referatul anterior amintit, a fost adoptată în ședința din 23 ianuarie 2020. 

Pandemia și închiderea Israelului au pus bețe în roate 

Chiar dacă în documente nu se precizează, în spatele investiției ar sta investitori din Israel, după cum ne-a spus primarul Gyerő József.

Ei doresc să finalizeze clădirea, cu destinația de hotel de 4 sau 5 stele. (...) Și din punct de vedere urbanistic și al condițiilor în care arată centrul orașului, e important să fie finalizată și într-adevăr să creeze acele locuri de muncă de care orașul Covasna are atâta nevoie și să contribuie la relansarea turismului de pe piața liberă, nu subvenționat din Casa Națională de Pensii, dacă într-adevăr cei care au cumpărat vor investi în ea. Eu știu că au cerut modificarea reglementărilor urbanistice, au făcut un PUZ pentru a modifica regimul de înălțime respectiv coeficientul de utilizare a terenului și coeficientul de ocupare. Acest PUZ a fost aprobat de către Consiliul Local anul trecut și urma ca ei să vină și să reproiecteze clădirea, să scoată autorizație de construire pentru a o finaliza, numai că a venit această situație pandemică și cei din Israel nu au mai avut dreptul să iasă din țară. Poate că acum, în viitor (n.red. vor veni). Eu totuși sper să se apuce de treabă, să investească și să o finalizeze”, ne-a declarat primarul orașului Covasna.  

Investitorii din Israel cunosc, de altfel, potențialul stațiunii balneoclimaterice de interes național Covasna, pentru că, potrivit edilului-șef, aceștia au fost în mai multe rânduri ca turiști în zonă. Se pare și că ei vizează clienți din străinătate cu această investiție.  

Totuși, primarul s-a declarat oarecum rezervat cu privire la viitor, dar a subliniat că cele spuse anterior sunt planuri declarate către autorități de investitorii din Israel. 

O poveste tristă a anilor ׳90 

Povestea din spatele acestei clădiri este una de tristă amintire pentru autorități și toți cei care au avut vreodată legătură cu aceasta, respectiv și pentru cetățenii orașului, care văd zilnic în fața ochilor un eșec de milioane (la propriu și la figurat). 

Construcția a debutat la inițiativa Consiliului Județean la începutul anilor ׳90. A fost ulterior predată către Consiliul Local Covasna, pe motivul că județul nu ar mai fi avut bani să continue lucrările. Dar nici autoritățile locale nu aveau fonduri nici măcar că conserve construcția începută, cu atât mai puțin să o finalizeze.  

O soluție pentru a duce la capăt proiectul a venit după anii 2000, când a fost inițiată o asociere cu niște investitori, prin care autoritățile au oferit clădirea și terenul aferent, iar co-asociații s-au obligat să aducă patru milioane de dolari, să construiască acolo un hotel, cu o sală multifuncțională care se putea folosi inclusiv pentru organizarea de activități culturale. 

Nu s-a întâmplat acest lucru pentru că la scurt timp după ce au reînceput lucrările, au apărut alte probleme, atât economice, cât și de natură penală, potrivit actualului primar, pe atunci consilier local. 

Orașul, respectiv unii dintre asociați ar fi formulat plângere penală împotriva administratorului societății. Inițial, persoana învinuită a fost scoasă de sub urmărire penală pentru că faptele n-ar exista și ulterior, după contestația formulată de primărie împotriva soluției parchetului, s-a clasat cauza pe motiv că răspunderea penală s-a prescris, spune edilul. 

Firma a intrat apoi în insolvență, faliment și lichidare pentru că nu a mai putut plăti costul lucrărilor de consolidare și continuare a edificiului. Până la urmă, după ce s-a finalizat procedura declarării falimentului și lichidării, activele firmei au fost vândute de lichidatorul judiciar și cumpărate, nu demult, de investitorii din Israel. 

Și în 2013, într-un articol publicat în paginile ziarului Observatorul de Covasna, primarul de atunci, Thiesz János, spunea că „nu este vorba de lipsă de determinare din partea noastră şi trebuie să se ştie că această clădire cu terenul aferent sunt în proprietatea unei societăţi comerciale la care oraşul Covasna este doar acţionar”. 

Tot în acest context, el vorbea despre faptul că „în februarie 2005 oraşul Covasna deţinea acţiuni în procent de 99,72%, reprezentând aportul în natură, în 2008, după întocmirea unui raport de audit comandat de către Consiliul local s-a aflat că oraşul Covasna mai deţinea doar 35,78% din acţiuni, că societatea se afla în încetare de plăţi, că societatea nu avea venituri, dar cheltuielile cu personalul reprezentau 66% din totalul cheltuielilor, că societatea era datoare doar unui singur furnizor cu suma de 2.082.107,23 lei, societate care de altfel a şi acţionat S.C. Internaţional SPA (n.red. firma care trebuia să investească în clădire la vremea respectivă) în instanţă, pe rolul Tribunalului Covasna fiind şi un litigiu pe procedura insolvenţei.

În 2008 deci, Consiliul local a hotărât să acţioneze în instanţă societatea arătându-se că această autoritate n-a fost convocată legal la şedinţele AGA şi AGEA, autoritate care la rândul său trebuia să dea mandat expres împuternicitului său în AGA cu privire la exprimarea votului.

Astfel, din partea oraşului Covasna la şedinţele AGA şi AGEA se prezenta primarul oraşului fără însă să aibă mandat expres din partea Consiliului local, fără să existe informări către Consiliul local, fără ca în registrul Primăriei să se înregistreze vreun convocator.

Au fost cooptaţi trei noi acţionari, s-au efectuat majorări ale capitalului social cu votul acţionarilor reprezentând sub 1% din capitalul social ceea ce contravenea prevederilor legale şi statutare, hotărârile fiind lovite de nulitate absolută.

Ceea ce ni s-a părut foarte grav este faptul că chiar dacă prin hotărârea Consiliului local nr. 11/2005 primarul oraşului de la acea dată fusese mandatat să semneze actul constitutiv al noii societăţi, acesta şi-a depăşit limitele mandatului în sensul că a semnat o altă formă a actului constitutiv decât cea care fusese aprobată de către consiliul local.

Finalizarea construcţiei a fost cauza şi scopul asocierii oraşului dar din actul constitutiv în faţa Notarului Public s-a eliminat suma cu care ceilalţi acţionari urmau să participe la finalizarea investiţiei.

În concluzie, din 2008 oraşul este în proces cu societatea proprietară a construcţiei. S-a ajuns cu litigiul până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie instanţă care a clasat decizia Curţii de Apel prin care s-a reţinut că primarul oraşului nu a avut mandat special pentru şedinţele AGA şi AGEA şi se anulaseră hotărârile adoptate urmând ca oraşul să redevină acţionarul cu 99,72% din acţiuni. Casându-se însă decizia Curţii de Apel, procesul va continua. Chiar dacă vom câştiga în final, se va constata probabil falimentul, SC International SPA Hotel Covasna urmând să-i satisfacă pe creditori.

Pe de altă parte, suntem conştienţi că aspectul urbanistic al centrului oraşului, datorat exclusiv clădirii S.C. Internaţional SPA Hotel S.A. este grav afectat. Dacă se constată că această clădire reprezintă un pericol pentru sănătatea, viaţa sau integritatea fizică şi siguranţa populaţiei se va putea dispune demolarea ei, cu respectarea prevederilor legale.

O altă soluţie ar fi găsirea unui cumpărător care să dispună de resursele financiare finalizării clădirii ca hotel, conform proiectului întocmit”. 

Dar din 2013 până în 2018, când clădirea a fost cumpărată de investitorii din Israel, timpul parcă a fost foarte blând cu toți cei implicați în această „poveste”. În aprilie 2019, firma  S.C. Internaţional SPA Hotel, înregistrată în 2005, a fost radiată. 

Anterior, în locul acestei clădiri supradimensionate, a fost o altă casă de cultură care a fost afectată grav de cutremurul din 1977, ne-a mai spus actualul primar. Aceasta a fost demolată, motiv pentru care atunci orașul chiar rămăsese fără o clădire cu destinație de casă de cultură. 

La fel ca cea din Întorsura Buzăului, principala problemă la „noua” clădire a fost că era prea mare pentru nevoile orașului și ar fi fost, și dacă se finaliza, greu de întreținut în condițiile în care rămânea în sarcina autorităților locale, spune edilul de acum, Gyerő József. 

Este de notat și faptul că, potrivit informațiilor puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor, SC MOFETA & TREATMENTS SRL, care figurează acum, în actele oficiale, ca fiind cumpărătorul clădirii,  este o firmă cu sediul în București, înființată în 2018, care are active imobilizate în valoare totală de 986.389 de lei și active circulante de 11.997 de lei, conform celor mai recente date, înregistrate pentru anul 2019. Firma are și datorii de peste un milion de lei (1.066.720 de lei), nu are angajați, nici profit, ba chiar figurează cu o pierdere de 64.003 de lei. Tot datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că tipul de activitate al firmei, conform clasificării CAEN, este „cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii”. 

Planuri de modernizare și parcul central

Revenind la timpurile prezente, alte planuri, care de această dată sunt la mâna autorităților locale, vizează lucrări de modernizare și reabilitare și în parcul central din apropiere. Până vor reuși investitorii să se apuce de treabă la clădirea uriașă, autoritățile spun că doresc, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, să înfrumusețeze părculețul din zonă. 

Parcul din centru ar avea nevoie de o reabilitare majoră. Acolo, toate dalele trebuie scoase, aleile trebuie refăcute, trebuie înlocuită fântâna arteziană. Dar deocamdată avem alte priorități sau pe ordinea de priorități sunt unele lucrări înaintea acestora. Probabil că la anul sau peste doi ani, dar în niciun caz nu vreau să mă prindă sfârșitul de mandat, fără să punem în ordine și parcul din centru. Am reușit să facem parcul de sus, din Voinești, în 2018, că a fost Centenarul, înainte am reabilitat parcul Dózsa György, de aici de jos, iar parcul din centru urmează la rând. Dalele aleilor pietonale au fost mâncate de mofetă. În zona respectivă este Balta Dracului, e apa minerală. Zona aceea este cea mai puternic alimentată de gaz mofetic, iar acesta alterează betonul din care sunt făcute dalele, motiv pentru care trebuie schimbate periodic”, ne-a spus, când am discutat despre bugetul pe anul 2021 și alte planuri, primarul Gyerő József. 

În același context, el ne-a precizat că se are în vedere și modernizarea parcărilor din zonă, ba chiar, în funcție de necesități, să fie făcută o pietonală, similară cu cea din Sfântu Gheorghe, în vecinătatea magazinului Supercoop. 

Această parcare din centru nu e una care să facă cinste unei stațiuni. Avem în perspectivă renovarea zonei, dar deocamdată nu am întocmit un proiect tehnic, respectiv studiu de fezabilitate, nu deținem nici suma necesară executării lucrărilor. Avem în vedere să intervenim și aici, să amenajăm spațiul în scop comunitar, pentru prezența mai multor persoane, cum e și în Sfântu Gheorghe, dar la scară mult mai redusă. Ne propunem să mutăm zona parcării pe spațiul situat între Hotelul Carp și clădirea Supercoop. Aici în față dorim să amenajăm o zonă multifuncțională, cu terase, flori și utilizabilă în diverse scopuri comunitare”, ne-a mai spus primarul.  

Concluzia ar fi, după toate cele spuse aici că, deși se încearcă, mai sunt multe de făcut până când „rana deschisă”, care încă „sângerează” în centrul orașului Covasna, care nu își merită titulatura de „casă de cultură”, să fie închisă, vindecată și oamenii să dea uitării acest episod întins pe prea multe decenii. Și ca acesta, mai sunt multe, mult prea multe, astfel de exemple în județ și în țară. 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.