Cum a ajuns magazinul Profi în mijlocul unui scandal pe criterii etnice, care sunt primele concluzii ale unei anchete interne derulate de supermarket și de ce e chemat în ajutor CNCD

Un scandal recent, în mijlocul căruia se află angajații unui magazin din Sfântu Gheorghe, în care se aduc acuze de discriminări, că un șef, vorbitor de limbă română, le-ar fi interzis angajaților să vorbească între ei sau cu clienții în limba maghiară, este discutat recent în spațiul public din județul Covasna și face iar tabere, în funcție de mentalități, etnii și cine știe ce alte criterii. Cazul a fost trimis spre analizare, se pare, și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către Serviciul de Asistență Juridică pentru Minorități „Mikó Imre” al UDMR. Alianța Maghiarilor din Transilvania, formată din partidele PCM și PPMT, a făcut apel la boicotarea magazinului. Reprezentanţii Profi, căci despre acest magazin este vorba, spun că în urma anchetei interne s-a descoperit că totul a pornit de la un un conflict de disciplină care s-a transformat apoi într-un conflict de altă natură și că din acțiunile de până acum ale firmei se vede că tratamentul nediscriminatoriu a fost regula, nu excepția. Tot în context, Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a spus, pentru Observatorul de Covasna, că dacă speța, de care s-a aflat din presă, este adevărată, atunci nu ar trebui trecută cu vederea, dar că, în același timp, organizația a găsit mereu sprijin și colaborare la reprezentanții acestui lanț de magazine în campania „Bilingvism în comerț”. O analiză mai detaliată scoate la iveală și alte amănunte. 

Pe rețelele de socializare, dar și în spațiul public din județ, de o săptămână încoace au apărut îndemnuri să se evite, pe cât posibil, magazinele Profi. Vinerea trecută, câteva persoane au organizat chiar și un mini-protest spontan în centrul orașului Sfântu Gheorghe, unde steagul secuiesc a fost fluturat, iar vizat de nemulțumirile protestatarilor era magazinul Profi din centrul comercial Șugaș. 

Benkő Erika: „După părerea mea, problema e foarte gravă acolo”

Totul a pornit de la un caz adus în atenția mass-mediei maghiare de Serviciul de Asistență Juridică pentru Minorități „Mikó Imre”, o organizație înființată de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) „cu scopul de a observa, semnala și împiedica orice tip de discriminare față de comunitatea maghiară din România”, după cum se arată pe site-ul propriu. 

Fostul parlamentar Benkő Erika, în prezent reprezentanta acestui serviciu, a confirmat pentru Observatorul de Covasna, că acest caz, de la care a pornit totul, a fost trimis spre analizare și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în baza unei declarații făcute de un fost angajat al magazinului, singurul care și-ar fi asumat să vorbească public despre situație. 

„După părerea mea, problema e foarte gravă acolo. Nu a fost doar o singură persoană care a apelat la noi, ci în total au fost șapte persoane, care au susținut cam același lucru: șefa de magazin le-a interzis pur și simplu să vorbească limba maghiară între ei și au fost și întâmplări când era enervată și de faptul că cumpărătorii din magazin vorbeau limba maghiară. Deci avea o atitudine foarte discriminatorie față de angajații maghiari. Noi am vorbit cu cele șapte persoane, am fost îngroziți de tot ce au spus ei acolo, ne-am dat seama că se întâmplă ceva neacceptabil. Însă, când ai un loc de muncă pe care vrei să îl păstrezi, e foarte dificil să fi pus în situația când nu știi ce să faci: ai dori să îți păstrezi locul de muncă, ai dori să pui capăt discriminării, dar nu știi ce să faci. Până la urmă, dintre cele șapte persoane cu care am vorbit noi, una, care nu mai lucrează la Profi, deci a plecat la o altă companie multinațională unde atmosfera este total diferită, ne-a dat o declarație în acest sens și la ora actuală îl reprezentăm la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, directorul Serviciului de Asistență Juridică pentru Minorități „Mikó Imre”, Benkő Erika. 

În context, pe site-uri ale unor publicații maghiare se arată că șefa de magazin despre care se vorbește ar fi fost angajată pe post în februarie anul curent. 

Cam toți reprezentanții comunității maghiare cu care am luat legătura pe subiect ne-au spus mai mult sau mai puțin direct că soluția ca acest conflict să fie rezolvat este să nu se mușamalizeze cazul și să fie demisă angajata.  

„Chiar mi-aș dori să se facă o analiză internă foarte serioasă și să își dea și ei seama ce se întâmplă acolo, să pună capăt acestei situații”, a spus Benkő Erika.

Tot aceasta a precizat, legat de plângerea depusă la CNCD săptămâna trecută, că este un proces de lungă durată. 

Magazinul a făcut o anchetă: conflict de disciplină transformat apoi într-un conflict de altă natură

Contactați pe subiect, reprezentanții Profi România ne-au spus că au făcut cercetări interne cu privire la acest caz și că ancheta a arătat că totul ar fi pornit de la un conflict de disciplină, care apoi s-a transformat  într-un conflict de altă natură. 

„Profi Rom Food susține bilingvismul, iar în magazinele noastre din zone unde populația de etnie maghiară este numeroasă anunțurile scrise și vorbite se fac atât în română, cât și în maghiară. Politica magazinelor Profi este că toți clienții, indiferent de naționalitate, sex sau religie, să se bucure de tratament nediscriminatoriu. Acolo unde ni se semnalează că angajații Profi fac vreo discriminare, reinstruim respectivii angajați, dorindu-ne ca atmosfera în magazine să fie cât mai prietenoasă și favorabilă cumpărăturilor. În rețeaua Profi sunt angajate persoane de diferite naționalități și religii, iar toate au drepturi egale și sunt tratate fără niciun fel de discriminare. Regretăm întreaga situație de la Sfântu Gheorghe care, din câte am aflat în urma cercetărilor interne, s-a datorat unui conflict de disciplină transformat apoi într-un conflict de altă natură, nespecific magazinelor noastre. În acest sens, a fost demarată o anchetă internă condusă de Zoltán Sylveszter, Director Compliance și Administrator în cadrul companiei PROFI. În cadrul anchetei, Zoltán s-a deplasat inclusiv la fața locului pentru a verifica aspectele semnalate și pentru a ne asigura că luăm măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de situații în viitor. Încurajăm clienții să vină personal în magazinele Profi pentru a vedea că situația descrisă nu este o practică a magazinelor Profi, asigurându-i de tratament nediscriminatoriu, cu respectul cuvenit, găsind în continuare produse de bună calitate la prețuri rezonabile”, ne-a transmis Gabriel Pâslaru, managerul PR al Profi România. 

„Bilingvism în comerț” și reacții de dinainte de cazul din Profi

Sándor Krisztina, președintele executiv al Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT) ne-a spus că din 2019 organizația pe care o reprezintă derulează campania civică „Bilingvism în comerț”, prin care contactează comercianții care au afaceri în zone locuite de etnici maghiari, ca Mureș, Covasna și Harghita și îi roagă sau le recomandă să comunice în ambele limbi prin afișele și alte texte publicate și adresate publicului larg. Ea spune că de fiecare dată au găsit înțelegere și colaborare în cadrul magazinului care acum este în centrul scandalului de discriminare. 

„De când am început campania, am fost în magazinul Profi respectiv din Șugaș și am avut și corespondență cu șefa magazinelor din zona Harghita – Covasna. Am schimbat e-mail-uri prin care am cerut ca în câteva puncte să folosească inscripțiile bilingve și la intrarea în magazin sau la diferite categorii ale produselor care sunt în magazine, respectiv la mesajele mai recente despre COVID și regulamentul care este în relație cu această pandemie. (...) Am avut numai experiențe pozitive. (...) Noi am fost în contact direct cu șefa anterioară din magazin. Cred că e vorba de șefa anterioară, că scrie în presă că din februarie e șefa respectivă despre care se vorbește acum. Cred că în vara anului trecut am luat legătura cu o șefă a magazinului respectiv și a fost foarte deschisă. (...) De aici am aflat că la aceste companii multinaționale, șefii de magazin sunt cei care decid cam câte și pe ce categorii folosesc inscripții maghiare. (...) Suntem conștienți de faptul că la sfera privată nu există o lege care să impună obligativitatea cu referire la inscripțiile maghiare, dar noi credem că dacă au deschis un magazin unde locuitorii sunt majoritar maghiari, este normal ca ei să comunice cu clienții și în limba maghiară. Cred că cei mulți din regiune înțeleg acest lucru, chiar și dacă sunt multinaționale, chiar și dacă nu au un șef de magazin din localitate. S-au făcut schimbări și cred că se vor mai face, dar trebuie să ne exprimăm nevoia aceasta, de a avea inscripții maghiare”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, Sándor Krisztina. 

Legat de acuzele de discriminare, aceasta spune că și la CNMT au ajuns informații doar după ce au apărut în presă.   

„Nu am știut nimic despre ceea ce a apărut în presă și am fost surprinși să auzim de acest caz, dar subliniez că noi în campania noastră ne axăm mai mult pe inscripții. Nu ne-am implicat în cazurile de discriminare între angajați, este o chestiune internă. Ne pare rău că a ajuns așa la marele public. Nu servește nici bunei conviețuiri, nici rezultatelor atinse până acum ale magazinului Profi. (...) Dar dacă este adevărat ceea ce s-a întâmplat, e bine că a ieșit la iveală”, a declarat Sándor Krisztina. 

Aceasta a mai spus, totodată, și că este de acord cu comunicatul de presă emis de Alianța Maghiară din Transilvania, partid politic apropiat al Consiliului Național Maghiar din Transilvania, prin care era îndemnată populația maghiară să boicoteze magazinul, pentru că „nu cred că este acceptabil ca într-un oraș cu majoritate maghiară, un șef de magazin să interzică angajaților să vorbească între ei în limba maghiară. Deci este ceva care ține de trecut, de anii dinainte de 1989 și nu cred că este acceptabil. Deși am mai auzit zvonuri din-astea, nu doar de la Profi. S-ar putea să mai fie exemple asemănătoare și în alte magazine. Nu cred că este un exercițiu bun din partea niciunui șef de magazin, fie că e român sau maghiar”. 

Reacții în social media 

Subiectul a fost preluat și de publicații regionale maghiare, dar și de unele internaționale, din Ungaria. Totodată, a fost analizat în social media și de alte persoane publice, cum ar fi, de exemplu, jurnalistul Sabin Gherman, care, într-o postare pe Facebook a transmis: „Când managerul îți interzice să vorbești limba ta maternă, într-o comunitate de aceeași etnie cu tine, ar trebui să ne punem întrebări - indiferent care sunt limba și etnia”.  

Pe marginea imaginilor publicate pe Facebook de la protestul de vineri, au fost și comentarii, prin care oamenii spuneau fie că șefa de magazin ar trebui să suporte consecințele acțiunilor sale, fie că un asemenea protest, cu steaguri și diverse vorbe grele, nu își are locul, că astfel „cineva încearcă să strice liniștea acestui oraș”, fie că situații discriminatorii similare se întâlnesc și de cealaltă parte a „baricadei”. 

„Discriminări sunt multe în orașul ăsta și de o parte și de cealaltă. Uite eu am pățit că nu am putut să mă angajez că aveam nume românesc, deși vorbesc maghiara la nivel comercial nu perfect, dar mă descurc...Ce trebuia să fac? Să iau steagul să mă duc în magazin să fac un video și să postez pe Facebook ca sunt discriminată?”, se arată într-un comentariu. 

„Din păcate provocarea de nepermis a fost făcută de șefa de la magazin! O persoană cu o asemenea gândire nu are ce căuta în comerț!”, a fost o altă reacție la aceeași postare, cu imagini de la protest.

Facem precizarea și că între timp filmulețul a fost șters. 

Ce spune prefectul județului 

Prefectul județului Covasna, Ráduly István, pe care l-am contactat în virtutea atribuției care îi revine cu această funcție pe care o are – de menținere a păcii sociale, ne-a spus că deși nu a fost informat că ar exista o asemenea situație, că nu i-a fost adus la cunoștință cazul, nu crede că ar putea fi real ceea ce se spune, mai ales pentru secolul în care trăim și că oricum „orice comerciant are un scop: profitul”, iar un comportament discriminatoriu la adresa angajaților sau al clienților nu ajută în acest sens. 

Pe de altă parte, prefectul spune că „dacă sunt doi maghiari și un român sau, să zicem, doi chinezi și un englez, e normal să se vorbească în limba pe care o înțeleg toți trei. Dar dacă este adevărat ce s-a afirmat (n.red. că șefa de magazin le-ar fi spus angajaților să nu vorbească în maghiară între ei sau cu clienții), nu pot să fiu de acord cu un astfel de comportament, contravine normalității”, a precizat acesta. 

Ce este discriminarea 

Am încercat să contactăm pe acest subiect și un reprezentant al consiliului director al CNCD, fostul deputat de Covasna, Horia Grama, însă până la data publicării acestui material nu am reușit să luăm legătura cu acesta. 

Dar căutând informații pe site-ul CNCD-ului am găsit și o definiție a discriminării, care poate se va dovedi utilă pentru contextul acestui material: „Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare. Criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice”. 

Acum, o întrebare care s-a ivit în mai multe discuții pornite pe acest subiect este: dacă situația ar fi fost invers, adică, de exemplu, șeful de magazin era vorbitor de limbă maghiară și angajații de română, amploarea discuțiilor ar fi fost aceeași? Sau ar fi fost mai mare? E greu de răspuns, deși probabil sunt exemple și în acest sens. 

Ceea ce e poate mai util de spus în final este că „războiul la război duce”. 

Chiar dacă la o primă vedere putea părea un conflict oarecum minor, între două sau mai multe persoane, subiectul nu este unul care ar trebui ignorat, dar nici generalizat. Cel mai probabil motivul pentru care stârnește valuri de discuții este pentru că scoate la iveală răni mai vechi, frici care sunt reale, care ar putea fi alinate și chiar vindecate prin comunicare, prin dialog autentic. De aceea, poate că ar fi util să fie analizată fiecare situație în parte, cu empatie și să nu ne lăsăm manipulați. Nu trăim într-o lume ideală, e adevărat, dar acum, parcă și mai mult decât înainte de pandemie, e nevoie de dorință de a încerca măcar să îi înțelegem pe ceilalți, indiferent de ce parte a discuției ne situăm, indiferent de subiectul discuției.  

Sursa foto: Unsplash și Facebook/ Kétnyelvűséget a kereskedelemben