STIREA ZILEI 13 februarie 2023

De Ziua Mondială a Radioului: ce înseamnă munca la un radio local

de Diana Pantelimon | 2131 vizualizări

Fie că te aflai la volan, la birou, în bucătărie sau poate chiar în garaj, ți-ai petrecut minute și ore în șir în lumea lor. O lume cu muzică, știri, informații, păreri. Le știi vocile. Dar știi cum au ajuns ei, oamenii de la radio – că despre ei vorbim –, acolo, în boxele sau căștile tale? Știi ce înseamnă pentru ei acest mediu de comunicare? Pentru că 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului, am decis să pătrundem dincolo de frecvențe și să aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la unii dintre cei mai cunoscuți oameni ai radioului covăsnean.

Ziua Mondială a Radioului a fost sărbătorită prima dată în 2011, la inițiativa UNESCO, în amintirea primei emisii a postului de radio al Națiunilor Unite. Se întâmpla la 13 februarie 1946, cu 77 de ani în urmă.

Deși radioul a evoluat în timp și odată cu apariția internetului acesta s-a transformat în așa-numitul „radio web”, rămâne în continuare un mijloc de informare rapid, ușor și accesibil tuturor oamenilor. 

În țara noastră, Radioul național a fost inaugurat în 1928 cu apelul „Alo, alo, aici Radio București, România”, rostit de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei românești, potrivit srr.ro.

Pe plan local, primul radio din județul Covasna a fost Radio Astra, înființat în 1997. Pe parcurs, au apărut mai multe posturi de radio, atât în limba română, cât și în limba maghiară. 

Ce spun vocile din spatele microfoanelor de la radiourile locale despre satisfacțiile și provocările pe care le întâmpină în acest domeniu, puteți afla în rândurile de mai jos. Sunt adevărați oameni de radio cărora le place atât de mult ceea ce fac, încât simt că nu muncesc nici măcar o zi pe an. Și ce poate fi mai frumos decât să fii într-o „vacanță” continuă, tot anul?

„Radioul pentru mine și acum e mare iubire”

„Din 1997, după terminarea școlii, am început să fac radio la primul radio din oraș, Radio Astra. Fără experiență în domeniu (ca toți din acea perioadă). Un prieten, Kerekes Lóránd, deja lucra la radio ca animator și mi-a zis că se caută redactor de știri. M-am prezentat la interviu și am fost ales din circa 10 persoane. Meseria am învățat-o de la colegi. Atunci, radioul avea prestigiu mai mare și cu putere de a forma comunități. Satisfacția mare pentru mine e că am prins perioada „romantică” a radioului. Puneam muzică de pe CD-uri, scriam știri pe hârtie, mergeam în fiecare zi pe stradă și la instituții pentru teme de presă. Îmi amintesc că erau 2-3 piese muzicale de 10-14 minute, de pildă Meat Loaf cu „I’d Do Anything for Love”, care avea circa 14 minute. Piesa respectivă se rula zilnic de mai multe ori, și noi știam că, atunci când mergea acea piesă, colegul a ieșit la o țigară. Pe atunci eram mult mai prezenți. Acum radiourile sunt digitalizate, ceea ce este mai ușor, dar perioada „analog” era mai romantică. Poate părea că „plâng” după vremurile trecute, dar Radioul pentru mine și acum e mare iubire. Radioul a adus în viața mea prieteni și familie. Pe soția mea, Kovács-Biro Blanka, am cunoscut-o în radio. Era șefa mea, redactorul-șef al radioului. Țin să-i mulțumesc și lui Dan Manolăchescu, directorul primului radio din oraș, că a avut încredere în mine și mi-a dat șansa să lucrez în acest domeniu. El și Blanka ne-au format profesional și au creat o comunitate. Apoi, eram în perioada anilor 2000, când radiourile locale s-au înmulțit prin împărțire. După primul radio bilingv, Astra, au apărut mai multe radiouri și s-a împărțit echipa inițială la mai multe radiouri care sunt și acum. Cu digitalizarea din zilele noastre e mai ușor. Chiar ieri eram la Harghita Băi și de acolo am editat o ediție de știri”, a spus, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, Kovács Zsolt, redactor de știri la Sláger Rádió. 

Radioul și „senzația foarte faină pe care o ai când dai drumul la microfon și începi să vorbești”

„În primăvara asta se împlinesc 26 de ani de când am început „aventura” asta numită radio. Aveam 16 ani în 1997 când s-a înființat Radio Astra, primul radio din județul Covasna. De atunci s-au schimbat multe lucruri, și din punct de vedere al tehnicii, dar și al ascultătorilor. Ceea ce s-a păstrat însă e senzația foarte faină pe care o ai când dai drumul la microfon și începi să vorbești. Provocări au fost mereu și de toate felurile, dar cumva le-am depășit pe toate și sper că vom reuși să facem asta și în continuare”, ne-a transmis și Vlad Andrei Manolăchescu, director de programe și realizator matinal la We Radio din Sfântu Gheorghe.

„De radio te (re)îndrăgostești în fiecare zi”

„Nu mi-aș fi imaginat vreodată că o să ajung să vorbesc la radio, n-am fost niciodată cea mai vorbăreață persoană. Am ajuns la radio în 2017, cu zero experiență, eram constant timorată/inhibată. Țin minte că am tăcut câteva zile în direct lângă colegii mei, care au avut o răbdare fantastică să mă învețe, să mă lase să fac greșeli și să-mi dea, într-un final, o emisiune întreagă pe mână. De radio te (re)îndrăgostești în fiecare zi, mereu ai ceva nou de aflat sau de învățat, nu prea ai timp să te plictisești sau să intri într-o rutină, așa cum se întâmplă, poate, în alte domenii. Ți se deschid o mulțime de uși, am cunoscut oameni cu care, altfel, nu aș fi avut ocazia să stau de vorbă. Per total, nu e un loc de muncă, e terapie. Nu mă văd făcând altceva”, ne-a dezvăluit și Ioana Ardeleanu, moderator emisiuni la We Radio.

„Mulți spun că eu sunt radioul și radioul e Grubi” 

„De 25 de ani este un stil de viață. Totodată, e hobby-ul meu. Tot ce am și tot ce sunt e mulțumită radioului. A fost o provocare când, acum 15 ani, am reușit să cumpăr radioul și a trebuit să mă ocup și de partea administrativă. Nu prea pot să spun că ar exista ceva ce m-ar influența negativ în legătură cu radioul. Mulți spun că eu sunt radioul și radioul e Grubi, ne-a împărtășit Grubisics Levente (Grubi, cum îl știu apropiații), moderator și proprietar al Sepsi Rádió.

„Radioul m-a ajutat să leg prietenii ce durează de peste 20 de ani”

„Sunt bucuros că am fost contemporan cu probabil cea mai frumoasă perioadă a radioului local. Am prins puțin de Radio Astra, toată perioada Mix FM și momentul de apogeu, Radio Loco. Spun moment de apogeu, cumva din perspectiva calității programelor, pentru că în toți anii anteriori a fost vorba de mult pionierat și experimentare. În „epoca” Radio Loco, nu puteai să-ți dai seama dacă asculți un post local sau unul național. Impactul radioului în acei ani era colosal. Radioul a fost esențial în dezvoltarea mea, în cultura mea generală, în diversitatea de domenii din care am acumulat cunoștințe și mai ales în oportunitățile de a cunoaște foarte mulți oameni. Radioul m-a ajutat să leg prietenii ce durează de peste 20 de ani și tot el mi-a oferit modele și un scop în viață. De atunci au trecut mulți ani și, din păcate, radioul nu mai are forța de altă dată și impactul său ar fi considerabil mai mic fără mediul online și rețelele sociale. Dar epoca radioului rămâne una dintre cele mai frumoase din istoria comunicării. Îmi aduc aminte că la un moment dat am reușit să convingem, în 4-5 zile de „vorbit la radio”, cam 20.000 de oameni să se adune la malul Oltului pentru o petrecere cu un concert Hi-Q (aflați și ei la începuturi). N-aveam nici cea mai mică idee de ce facem și de ce putere avem. Altădată, în doar 2 zile de promovare, am reușit să umplem până la refuz Sala Sporturilor pentru un concert O-Zone. Era suficient să se audă o dată la radio, că orice informație devenea virală instant. Cred că din acea perioadă îmi lipsește interacțiunea. Părea că prin intermediul radioului zeci de mii de oameni reușesc să fie prieteni, să fie o mare „gașcă”. Comunitatea era mai vie și mai frumoasă ca oricând, iar radioul era sufletul ei”, ne-a povestit Daniel Santa, fost director de programe Mix FM, fost proprietar Radio Loco și actual proprietar al ziarului Observatorul de Covasna - CovasnaMedia.ro.

Nu doar poveștile lor, dar și vocile oamenilor de radio ne conving că a face radio este un lucru plăcut. Prin vocea, tonul și expresivitatea cu care ne vorbesc nouă, ascultătorilor, ne putem da seama că sunt „oamenii potriviți la locul potrivit”.

Radiouri vechi, păstrate în muzeu la Sfântu Gheorghe

În ceea ce privește radioul ca obiect fizic, acesta a avut diverse forme, de-a lungul timpului. Dacă ești curios de cum arăta pe vremuri un radio, încă de la începutul secolului al XX-lea, în Sfântu Gheorghe poți vizita muzeul „TeleTár”, unde vei descoperi colecția proprie a lui Csáki Ernő cu peste 3.500 de dispozitive tehnice diferite, printre care o centrală telefonică – model folosit în Sfântu Gheorghe –, dar și alte aparaturi de comunicații și telecomunicații, cum ar fi radiouri cu galenă, televizoare vechi, pick-up-uri, patefoane, telefoane cu disc, aparat pentru scris în codul Morse sau alte mașini de scris, și multe altele. Muzeul, aflat la colțul străzilor Kriza János și Bánki Donát, poate fi vizitat zilnic între orele 9.00-13.00, iar intrarea este gratuită. Beke Csongor, directorul administrativ al muzeului, ne-a împărtășit că de la înființare, în 2021, acesta a avut aproximativ 3.000 de vizitatori și prezintă interes mai ales în rândul elevilor.

Tema din 2023: radioul și pacea

În fiecare an, Ziua Mondială a Radioului are o anumită temă. Tema acestui an este „Radioul și pacea”, deoarece, din păcate, de aproximativ un an, posturile de radio transmit știrile războiului. 

„Mai mult ca oricând, avem nevoie de speranță, de empatie și de solidaritate. (...) Radioul nu oprește războaie, dar propagă mesajul de pace, din țară în țară și din casă în casă”, spun reprezentanții UNESCO pe cnr-unesco.ro.

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.