Bandi și pâinea, jumătate de secol de legătură strânsă
Maestrul brutar și cuptorar din Sfântu Gheorghe vrea să doboare anul acesta recorduri mondiale
Pâinea cu cartofi este, cu siguranță, unul dintre cele mai gustoase simboluri ale județului Covasna. Vechile rețete tradiționale, dar și tainele meseriei de brutar sunt păstrate cu sfințenie și transmise din generație în generație de cei pentru care spicul de grâu este sacru. Meseria de brutar a mers mână în mână cu cea de cuptorar în cazul lui Deák András, sau Bandi, cum preferă să i se spună, maestrul din Sfântu Gheorghe care a construit sute de cuptoare nu doar în România, ci și în străinătate, iar din mâna lui au ieșit mii de pâini aurii.
Ne-am întâlnit cu Bandi la el acasă. Știam că urmează să cunoaștem un om deosebit, un om muncitor care a dedicat o viață întreagă pasiunii sale. Povestea lui Bandi ne-a trezit sentimente atât de diferite, încât am avut nevoie de timp pentru a așeza pe rafturile sufletului toate frânturile. Ne-a făcut să râdem în hohote și să ne întristăm adânc. Ne-a făcut să zâmbim, dar și să contemplăm alături de el momente triste și pline de durere.
Mâinile lui muncite și zâmbetul cald îi marchează întreaga personalitate. Am rămas surprinși de „Universul” în care locuiește maestrul. Fiecare colțișor al curții lui spune o poveste.
Cel mai vechi cuptor din Sfântu Gheorghe, în curtea lui Bandi
Primul lucru pe care ni l-a arătat a fost vechiul cuptor din fosta brutărie, construit acum un secol. Bandi e foarte mândru de perla pe care o are în curtea sa și spune că este cel mai vechi cuptor din oraș. De peste zece ani, însă, cuptorul nu mai este folosit. Pe locul unde cândva era o veche brutărie, de unde zilnic ieșeau sute de pâini calde, acum este un muzeu în care maestrul își păstrează cele mai de preț obiecte – unelte vechi de brutărie, cadouri primite de la oamenii cărora le-a construit cuptoare, reviste și ziare cu articole cu și despre el, dar și alte lucruri vechi și pline de însemnătate pentru Bandi.
„Sunt maestru cuptorar și maestru brutar, maestru cofetar și inginer de construcții, dar nu am lucrat ca inginer niciodată. Muzeul acesta e un hobby pentru mine. Nu e pentru ochii lumii. O parte dintre ele sunt moștenite de la bunica, străbunica, de la tata, altele primite de la oameni din diferite colțuri ale lumii. Prima care a fost pasionată de brutărie a fost străbunica mea și domnul Krauss. Și tatăl lui era brutar, era prieten cu Krauss, a învățat meserie și de la el”, ne-a mărturisit Bandi.
Apoi a scos câteva ziare din teancul pe care l-a adunat și ne-a arătat în grabă câteva poze cu el de la diverse evenimente. Printre ele erau și reviste din străinătate. Are atât de multe, că nici el nu mai știe care și de unde sunt. Ne-a povestit apoi cu mult umor despre începuturile sale în brutărie. Am stat la o masă în curte și ne-am lăsat purtați de poveștile maestrului.
„Krauss a fost maestrul de la brutărie, de la el am învățat multe pentru că eu am fost ucenicul lui. Prima amintire legată de brutărie o am de la șase ani când am început lucrul, de atunci au trecut 52 de ani. Am făcut cu mâna maiaua și tot ce trebuia pentru pâine la brutăria domnului Krauss. El avea brutăria în curtea noastră și eu fiind copil am ajutat. Nu eram rude cu el, dar m-a iubit pe mine foarte mult. Dar am primit și bătaie de la el. Acum mă gândesc că de ce nu mi-a dat mai multă bătaie”, ne-a spus râzând, Bandi.
„Domnul Isus a făcut pâine pentru oameni, și eu la fel, fac cuptoare și pâine pentru oameni”
Bătrânul Krauss i-a spus mereu că pentru a învăța cum se face o pâine ca la carte, trebuie mai întâi să învețe să facă cuptoare. La vârsta de 16 ani a lăsat brutăria și a mers în Sibiu unde a studiat timp de cinci ani. Întors acasă de la studii, i-a spus mamei să-i dea haina de brutar, haină pe care n-a mai vrut să o dea jos de atunci. „Ucenicii lui Kraus nu se mișcau bine, nu făceau aluatul cum trebuie și atunci le-am spus să iasă afară că la fac eu”, își mai amintește maestrul, care ne-a spus că a urmat o perioadă în care, după o tragedie în familie, a picat în capcana alcoolului. Am ales să nu relatăm acele detalii, cert este, însă, că pus în fața unei alegeri, Bandi a decis să pună capăt vieții inconștiente. De peste 20 de ani, spune acesta, nu a mai consumat nicio picătură de alcool.
„Cuptorul e sufletul unei case. Domnul Isus a făcut pâine pentru oameni, și eu la fel, fac cuptoare și pâine pentru oameni. La cuptor poți să faci orice, nu doar pâine, dar și sarmale, pizza sau lipii. Deși există atâtea tehnologii avansate, cea mai bună pâine e fără îndoială cea făcută la cuptor. Pâinea cu cartofi se poate face doar cu mâna. Trebuie să faci cu inimă, să pui mult suflet când faci aluatul”, a mai spus maestrul.
Peste 4.000 de lucrări în țară și în străinătate, semnate de maestrul din Sfântu Gheorghe
Pentru că nu stă niciodată în loc și este plin de energie și entuziasm alimentat de pasiunea pentru ceea ce face, maestrul a reușit să execute peste 4.000 de lucrări de-a lungul vieții.
„Eu am făcut cel mai mare cuptor pentru Diószegi, afară unde este brutăria lui. Am mai făcut lucrări în Alexandria, Călărași, Rădăuți, Bucovina și în străinătate, Anglia, Germania, Portugalia, Ungaria. Nu fac doar cuptoare, ci și șemineuri sau sobe din teracotă și altele”, a mai adăugat cuptorarul.
Acesta ne-a explicat că există mai multe tipuri de cuptoare, însă în medie, la un cuptor mare unde intră 150-200 de pâini de două kilograme, lucrează în jur de cinci persoane, iar timpul de execuție este de o lună și jumătate.
Printre lucrările sale se numără și un cuptor de cărămidă construit în curtea Romexpo din București, în care s-a copt ulterior cea mai mare pâine realizată vreodată în România la acel moment.
Planuri mărețe, cel mai mare cuptor din lume în județul Covasna
Bandi are deja toate schițele pregătite pentru cuptorul care, odată ridicat, va doborî recordurile mondiale. Ne-a desenat rapid schema acestuia, cu un grătar mare în față, un proțap și două ceaune imense care ar încăpea în interior.
Cuptorul ar avea zece metri lungime și șase-șapte metri lățime, iar investiția ar costa în jur de 20.000 de euro, spune maestrul. Pentru ca acest proiect să prindă contur, el are nevoie de sponsori dispuși să contribuie la realizarea cuptorului uriaș.
„Anul acesta vreau să fac cel mai mare cuptor de pe Glob și cea mai mare pâine, de 500 de kilograme, aici în județ. Dar trebuie să găsim un loc potrivit. Am vorbit deja cu autoritățile locale, zic că încă nu au un loc bun pentru asta. De Zilele Sfântu Gheorghe sau la oricare altă sărbătoare ar fi minunat un cuptor atât de mare”, a mai spus Bandi, adăugând totodată că făcut un asemenea cuptor în orașul Solnoc, care la momentul actual este cel mai mare din Ungaria.
În luna august a acestui an, la brutăria lui Diószegi își vor da întâlnire maeștrii brutari din diferite țări și vor face șase pâini de 350 de kg. „Toți meseriașii mari ne întâlnim și facem pâine ca frații”, spune Bandi.
„Am învățat că un cuptor are inimă. Se mișcă exact ca o inimă când e fierbinte”
Așadar, vestea unui maestru cuptorar talentat și priceput s-a dus dincolo de hotarele țării. Deși s-ar părea că pot fi profesii diferite, în cazul lui Bandi meseria de cuptorar și cu cea de brutar s-au îmbinat armonios.
Peste zece ani a copt pâine în brutăria „Bandi” din curtea sa. Își amintește un caz când au copt mii de pâini la foc continuu de miercuri până sâmbătă, fără pauză. Oamenii aduceau materia primă, făina și cartofii fierți, și luau acasă o pâine autentică, coaptă pe vatră, cu miez gustos și coajă crocantă. Maestrul spune că și acum lumea mai întreabă dacă se mai redeschide vreodată brutăria „Bandi”.
A fost chemat să lucreze la multe brutării, însă el a ales doar să meargă să ajute și să dea sfaturi, o zi, două, sau doar o noapte.
„Pentru mine n-a fost multă muncă, a fost o jucărie pentru că mi-a plăcut. Eu știu și simt multe lucruri pe care nu le înțelege nimeni dinafară. Eu simt aluatul. Mă uit la făină și știu ce apă trebuie la ea, câtă drojdie. Am învățat că un cuptor are inimă. Se mișcă exact ca o inimă când e fierbinte, asta mi-a spus-o domnul Krauss, dar eu nu înțelegeam, până nu am văzut cu ochii mei acum câțiva ani”, ne-a mai povestit Bandi.
Aproape 40 de rețete de pâine, tipărite într-o carte semnată de maestru
Cea mai bună pâine, spune el, fără să stea mult pe gânduri, este pâinea secuiască cu cartofi. Știe 38 de rețete de pâine, însă patru dintre ele sunt secrete și foarte prețioase. Printre acestea se numără pâinea cu cârnați, ciolan, cașcaval sau miere.
A avut și el ucenici cărora a încercat să le transmită tainele acestei meserii nobile, însă nimeni nu și-a dorit cu adevărat să-l urmeze. Pentru că nu are urmași cărora să le transmită cunoștințele adunate timp de zeci de ani de zile, acestea vor rămâne întipărite pentru totdeauna într-o carte semnată de el. Vrea să includă în ea secretele meseriei de cuptorar și toate rețetele de pâine și de patiserie pe care le cunoaște. Crede că va termina anul viitor.
„Mulți brutari au învățat de la mine, dar nu s-au ținut. Ziceau că e greu, dar nu este greu. Dacă nu te implici, nu înveți niciodată. Dacă nu pui și puțin suflet, nu reușești niciodată. Acum scriu și cred că la anul termin cartea. Și dacă scriu cartea, tot nu se poate face, asta-i baiul. Eu o să scriu toate detaliile, dar trebuie să simți aluatul ca să iasă”, spune maestrul.
Acum nu mai coace pâine, construiește cuptoare și lucrează la carte. Dacă ar putea să aleagă, tot brutar ar deveni, spune Bandi.
„Țin tare mult cu Dumnezeu. Isus dintr-o pâine mică a făcut multe coșuri cu pâine. Dacă el asta a făcut, eu mă duc după el. Fiecare pas pe care îl fac, simt că am noroc. Oriunde calc, el îmi dă noroc”, a încheiat Bandi.
Așadar, noțiunea de pâine aproape că se identifică cu cea de om, de viață. Dintotdeauna omul și pâinea au format o cultură spirituală care depășește hotarele lumii materiale. Această comuniune este cea care definește întreaga viață a maestrului brutar și cuptorar, Bandi. Iar astăzi, 8 aprilie, este ziua lui. La Mulți Ani, maestre!