Interviu cu Ciprian Anton, cvadruplu campion național la tenis în scaun rulant

„Limitele sunt doar în mintea noastră”. Acesta pare să fie citatul care descrie perfect stilul de viață a lui Ciprian Anton, sportivul în scaun rulant din Sfântu Gheorghe, care tocmai a devenit, pentru a patra oară, campion național la tenis. Pentru cei care îi știu povestea, cunosc faptul că adevărata existență a sportivului a început în 2003, când în urma unui accident de muncă a suferit leziuni la coloana vertebrală şi a rămas imobilizat în scaun rulant. Patru ani mai târziu, în 2007, acesta a cunoscut tenisul în scaun rulant, care i-a schimbat viața. De atunci, el a venit în fața lumii întregi cu fiecare ocazie și a dovedit că este un luptător, un învingător, care știe să-și transforme piedicile în oportunități. Ciprian Anton este, printre multe altele, și speaker motivațional, astfel că fiecare discuție cu acesta este una demnă de împărtășit. De aceea, nu am ezitat să stăm de vorbă cu sportivul covăsnean și să transformăm poveștile într-un interviu despre cel mai nou titlu național, obiective, planuri și gânduri pentru cititorii Observatorul de Covasna/CovasnaMedia.ro. Urmăriți în continuare rezultatul:

- Ești oficial, pentru a 4-a oară campion național la tenis în scaun rulant. Cel mai recent titlu a fost obținut în iulie. Cum ți s-a părut competiția de la Cluj și ce înseamnă pentru tine această nouă reușită în plan sportiv?

- În 2018 mi-am dorit să organizăm campionatul național de tenis în scaun rulant la Cluj, asta și din dorința de a schimba puțin locația pentru că în ceilalți ani această competiție se desfășura pe terenurile centrului național de tenis de la București. Ideea de a juca în Cluj îmi aparține pentru că mi-am dorit să promovăm acest sport adaptat și în alte orașe mari ale țării. Am avut plăcerea să cunosc și alte persoane cu diferite tipuri de dizabilitate care au fost încântate să urmărească jocul nostru de tenis. La această competiție au participat cinci sportivi care fac parte din diferite cluburi afiliate la Comitetul Paralimpic Român.

- Când au fost obținute celelalte trei titluri?

- În anul 2011 am obținut primul loc I la București în cadrul unei tabere destinate sportivilor care practică tenis în scaun rulant, iar primul loc I în cadrul campionatului național de tenis l-am obținut în anul 2012, atunci când am câștigat chiar împotriva lui Stelian Mătreață, cel de la care m-am inițiat în acest sport. În anul 2013 am obținut cel de al II-lea loc I național. În 2014 locul II – finalist, 2017 locul I categoria simplu, 2018 locul I categoria simplu, locul I categoria dublu.

- Dintre toate acestea, care ți s-a părut cel mai greu de obținut?

- Fiecare rezultat a fost obținut foarte greu, dar cel mai important titlu de campion național a fost cel din anul 2012, fiind și primul. După acesta, am încercat foarte tare să păstrez tradiția organizării acestui eveniment sportiv în fiecare an, dar și să cuceresc și să îmi apăr titlul de fiecare dată.

- Ce semnificație au pentru tine toate aceste titluri naționale?

- Pentru mine, campionatul național este cel mai important turneu la care îmi doresc să particip în fiecare an. Aceasta este cea mai bună oportunitate de a promova acest sport la noi în țară. Îmi doresc ca de fiecare dată să fim tot mai mulți atleți participanți, sportivi care aparțin mai multor cluburi sportive afiliate la CPR și care să beneficieze de sprijinul meu, atât în calitate de exemplu demn de urmat, antrenor, dar și din punct de vedere al sprijinului pe care pot să îl ofer în ceea ce privește obținerea de materiale sportive.

- Din martie 2017 ocupi și funcția de vicepreședinte al Comitetului Național Paralimpic. Cum se împacă activitatea sportivă cu această funcție? Ce responsabilități în plus ți-a adus?

- Mă bucur pentru încrederea acordată de către conducerea Comitetului Național Paralimpic în ocuparea acestui post și bineînțeles că odată cu această responsabilitate în a decide soarta sportivilor lotului românesc, mă simt și mai important în această muncă de a promova sportul adaptat. Sunt mândru să pot reprezenta România și din acest punct de vedere cu atât mai mult cu cât sunt și ambasador al sportului paralimpic român. Această funcție merge foarte bine în paralel și cu activitățile mele sportive, turnee și tabere de pregătire sau demonstrative pentru că este o ocazie deosebit de bună pentru a discuta despre nevoile CPR și cele ale cluburilor afiliate nouă. Ca și responsabilități, cred că nimic nu mi se pare schimbat față de ceea ce făceam înainte de a ocupa această funcție. Fac același lucru, dar de data asta mult mai conștient și poate puțin mai implicat.

- La ce concursuri urmează să mai participi?

- Îmi doresc ca în fiecare an să particip la cât mai multe competiții sportive și în fiecare an să mai adaug un turneu nou și o altă țară în care să avem ocazia, eu împreună cu lotul național, să putem reprezenta România cu onoare. Totodată mă simt extrem de important să știu că fac parte din această comunitate și mereu să pot aduce cele mai bune rezultate la noi în oraș. Momentan mă mândresc cu patru titluri de campion național și cu mai multe trofee obținute la tenis în străinătate, dar și multe locuri unu la concursuri de tenis de masă, baschet, înot și atletism adaptat. Vreau ca în fiecare an să particip la cel puțin 12 turnee internaționale pentru că doar așa voi reuși să mă pot situa pe locuri importante în clasamentul mondial. Cel mai bun rezultat din punct de vedere mondial, l-am obținut la începutul acestui an, atunci când m-am clasat pe locul 119 Ranking din 700 sportivi mondial.

- Ce obiective ți-ai propus pentru acest sezon competițional?

Pentru această perioadă competițională îmi doresc să particip la încă patru turnee internaționale și să adaug la palmares mai multe locuri pe podium. Vreau să merg în Ungaria de două ori, Grecia și spre sfârșitul acestui an în Praga, acolo unde am de apărat puncte importante.

- Cu antrenoratul cum mai stai?

- Ca antrenor, mă bucur să îi pot ajuta cu sfaturi și idei doar pe colegii de echipă atunci când ne aflăm în turnee pe terenurile de joc sau la antrenamente. Nu consider că pot să fac muncă de antrenorat în afara competițiilor sportive, asta pentru că nu îmi permite timpul și nici nu dispun constant de terenurile de joc. Îmi doresc extrem de mult să am terenul meu de tenis și atunci cu siguranță voi putea să fac un număr mult mai mare de antrenamente pentru mine, dar și să predau lecții de tenis în particular. M-aș axa pe antrenarea persoanelor cu diferite tipuri de dizabilitate și pe evenimente demonstrative.

- În final, aș vrea să te rog să le spui cititorilor noștri care deja te cunosc, dar și celor care încă nu au auzit povestea ta și de performanțele de până acum, cum să rămână motivați și cum să se bucure de viață, în ciuda piedicilor pe care soarta le poate pune în cale?

- Sunt încântat să știu că pot fi un exemplu pentru cei care mă cunosc și pentru cei care cochetează cu un stil de viață sănătos prin practicarea activităților sportive. Încerc să fiu în continuă mișcare implicându-mă în tot felul de proiecte sportive. Ca persoană cu dizabilitate, pentru mine cel mai important aspect este acela că mereu voi încerca să fiu foarte independent și liber în mișcare. Consider că indiferent de problemele cu care ne confruntăm zilnic, atâta timp cât uneori rezolvarea acestora nu depinde de noi, va trebui să le observăm și doar să mergem mai departe. Niciodată nu trebuie să ne oprim din a învăța lucruri noi, lucruri care să ne ajute să ne dezvoltăm. Socializarea este un aspect foarte important, alegerea unui grup de oameni care să rezoneze cu stilul tău de viață va aduce întotdeauna noutate și te va ajuta să ieși cumva din sfera de confort în care ne blocăm uneori fără voia noastră. Sportul m-a ajutat să redevin independent, să socializez și să îmi doresc să mă dezvolt pe mai multe direcții, să devin speaker motivațional pentru mai multe companii importante de la noi din țară, să pot fi deschis în fața unei întregi națiuni atunci când vorbesc în fața camerelor de luat vederi, dar și în prezența a cel puțin 500 de persoane care ocupă locuri importante în cadrul companiei la care aceștia activează. Practicarea unui sport și călătoriile spre diferite competiții m-au ajutat să îmi doresc mai mult de fiecare dată, mi-a dezvoltat spiritul competitiv și am creat conexiuni importante cu oameni din diferite pături sociale, naționalitate și religii.

Întotdeauna ne vom confrunta cu probleme mai mari sau mai mici care ne vor pune în dificultate existența. Important este cum le administrăm noi și câtă răbdare avem pentru a le gândi și apoi să luăm decizii spre a le rezolva. Legându-mă puțin de educație, aș spune că trebuie doar să învățăm să ne respectăm reciproc, să fim atenți la nevoile celuilalt și să ne acordăm puțin timp, să ne dăm șansa să observăm lucruri, să ne implicăm doar dacă putem să ducem la capăt o conversație civilizată sau să facem un gest simplu și lipsit de efort.

Sursă foto: Facebook/Ciprian Anton