Interviu cu Ciprian Anton, vicepreședintele Comitetului Paralimpic Român, covăsneanul care este șef al delegației României la Jocurile Paralimpice din Japonia  

Incze Kriszta, sportiva calificată la Jocurile Olimpice de la Tokyo, nu este singura covăsneancă ce va reprezenta România la competiția care pentru mulți oameni ai sportului reprezintă excelența. Și campionul la tenis în scaun rulant, Ciprian Anton, care este și vicepreședintele Comitetului Paralimpic Român, se pregătește de una dintre cele mai importante misiuni oficiale ale carierei sale. Chiar dacă nu va participa direct la competiții, covăsneanul va fi șeful delegației României la Jocurile Paralimpice, care se vor derula în august, în Japonia, unde îi va însoți pe cei șapte sportivi calificați, printre care și ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Novák, și pe antrenorii lor, în drumul către cea mai importantă competiție sportivă din lume. Cum se pregătește, care va fi rolul lui în Japonia, ce presupune pentru el această călătorie și alte informații interesante, aflăm din interviul care urmează. 

– Se apropie plecarea la Tokyo. Pentru unii e doar un vis. Pentru tine cum e? 

– Plecarea la Tokyo e un vis devenit realitate nu numai pentru mine, ci mai ales pentru sportivii calificați la Jocurile Paralimpice. Eu mă gândesc doar la faptul că de mai bine de 18 ani practic sport de performanță și cred că visul oricărui sportiv este să ajungă la Jocurile Paralimpice sau Olimpice, după caz. Este cel mai mare eveniment sportiv din lume și este un eveniment la care participă cei mai buni sportivi din lume. Sunt primii 30 – 40 calificați, sunt cei care fac recorduri mondiale la toate disciplinele sportive. Pentru noi, Comitetul Paralimpic Român, este o onoare deosebită să avem cea mai mare delegație din istoria Comitetului Paralimpic Român. 

– Ce înseamnă acest lucru, concret? 

– Avem calificați șapte sportivi: la judo, la atletism, la tenis de masă, la tir cu arcul și la ciclism. 

– Poți să ne spui câte ceva despre ei? 

– Cum îmi place să amintesc de fiecare dată, la judo îl avem calificat pe Alex Bologa, care este singurul judocan nevăzător din țară și care, de doi ani de zile este numărul unu mondial. Dacă e să ne gândim la baza de selecție, noi suntem foarte mici în comparație cu Rusia, China, America sau alte țări care au sute de sportivi din care sunt aleși câțiva să participe. Alex Bologa performează deja de mai mulți ani. El va fi însoțit de Gergely Tamás, antrenor principal, dar și de Gergely Gábor. La ciclism ne bucurăm să mergem alături de domnul ministru Eduard Novák, care va fi însoțit de colegul lui, Eduard Moescu și de antrenorul principal Cristiano Valoppi și mecanicul Szabolcs Sebestyén. (...) La tenis de masă îl avem calificat pe Bobi Simion, care va fi însoțit de antrenorul Gheorghe Alexandru. La atletism ne vom duce cu Octavian Tucaliuc și cu Tabița Vulturar, însoțiți de antrenorul Tamaș Adrian. La tir cu arcul îl avem pe Eugen Pătru, însoțit de antrenorul Doru Danileț. Anul acesta, la Tokyo, restricțiile sunt foarte mari. În mod normal se pleacă: un antrenor cu trei sportivi. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Și asta în funcție de grupele și categoriile la care sportivii cu diferite tipuri de dizabilitate vor concura. De exemplu, în cazul celor care sunt complet nevăzători, au dreptul și la antrenor și la însoțitor. 

– Câte persoane numără delegația României? 

– Cu tot cu mine, în calitate de șef de misiune, vom fi 15 persoane în toată delegația României. 

– Cum merg pregătirile înainte de plecare? Cum va fi perioada asta? Înțeleg că veți pleca în 8 august. 

– Pentru că restricțiile sunt foarte mari și pentru că noi păstrăm legătura constant cu organizatorii Jocurilor Paralimpice din Tokyo am fost nevoiți să instalăm niște aplicații în telefon care ne ajută ca noi să transmitem starea noastră de sănătate celor din Tokyo. Cu 96 ore înainte să ajungem în Japonia va trebui să avem două teste negative COVID – se cer încă de când vom ajunge în aeroport. Începând cu data de 8 august, vom fi carantinați 10 zile la Izvorani, timp în care vom face și pregătire sportivă și teste COVID și, la fel cum am zis mai devreme, vom raporta în fiecare zi celor din Japonia starea noastră de sănătate. La Izvorani voi merge eu, în calitate de șef de misiune, alături de lotul de atletism și lotul de tenis de masă. Lotul de ciclism, Eduard Novák, împreună cu colegul său, sunt în Bulgaria la pregătire. Practic ei vin în țară cu o zi înainte de plecarea în Japonia și a doua zi vor pleca direct din București. Alex Bologa, judocanul nevăzător va face pregătirea în continuare în condiții de carantină în Cluj, la clubul unde se antrenează, plecând ulterior, din București, spre Tokyo, din data de 18 august. 

– Nu e intimidant pentru voi să îl aveți în echipă pe ministrul Sportului? 

– Din câte știu, pleacă spre Japonia doar în calitate de sportiv, nu și de ministru. Nu este intimidant deloc. Pentru noi este un lucru foarte important, pentru că din experiența participărilor lui anterioare, avem foarte multe lucruri de învățat. El fiind singurul medaliat cu aur din istoria sporturilor paralimpice din România, ne ambiționează să tragem mai tare. Îmi doresc foarte mult ca și el să vină cu rezultate remarcabile. Noi sperăm la o medalie de aur neapărat de la Alex Bologa, care de curând la o competiție mondială i-a învins pe cei care sunt clasați în primii trei mondial și atunci sunt sigur că putem să obținem o medalie strălucitoare la Tokyo. Da, este o onoare să plecăm împreună cu domnul ministru, să avem întâlniri ulterioare cu autoritățile statului. (...) Facem echipă frumoasă. 

– Spune-ne, te rog, câte ceva și despre obiectivele pe care vi le-ați propus. 

– Ca medalii, în mod sigur ne dorim cât mai multe. Toți sportivii noștri calificați au șanse la medalii. Avem șanse de medalii la ciclism, prin domnul Novák, Judo, cu Alex Bologa, chiar și la tenis de masă cu Bobi Simion. Sper să venim cu cel puțin trei medalii de aur și restul cu cât mai multe medalii strălucitoare. Iar ca obiective viitoare, ale Comitetului Paralimpic Român, noi ne dorim în continuare, prin orice activitate pe care o desfășurăm, să promovăm sportul adaptat, să invităm persoane spre a face sport, pentru că, în opinia noastră, este cea mai frumoasă formă de socializare. Vom continua să organizăm Ziua Sportului Paralimpic în orașe mai mari din țară. Acest eveniment, de regulă, se desfășoară afară, dacă vremea este bună sau în interior și ne desfășurăm cu cinci ateliere: tenis de câmp, tenis de masă, tir cu arcul, fotbal pentru nevăzători și mai nou avem o colaborare foarte frumoasă cu asociația club sportiv Climb Again, un club care face terapie cu persoanele nevăzătoare sau văzătoare parțial, prin cățărare. 

– Când veți începe organizarea activităților de Ziua Sportului Paralimpic? 

– Din septembrie ne-am dori să reluăm acest program. Mai mult decât atât, am avut o discuție cu colegii și mi-aș dori foarte mult ca următorul campionat național de tenis de masă, eveniment la care cred că vor participa peste 60 de sportivi, să îl organizăm la Sfântu Gheorghe. Sunt sigur că vom găsi înțelegere de la președintele CSM-ului, de la sportivii de la tenis de masă. Intenționam să îl organizăm chiar în perioada în care a început pandemia și atunci ne-am oprit. (...) Doar să terminăm deplasarea la Tokyo, să ne întoarcem cu bine acasă. 

– Ai zis că plecarea spre Tokyo este în 18 august. Dar când va fi revenirea în țară? 

– Carantina fiind atât de strictă, de exemplu dacă Alex Bologa termină meciurile în două zile, el se întoarce acasă imediat. Este posibil să existe ceremonie de deschidere, dar nu va exista ceremonie de închidere a Jocurilor Paralimpice. Atunci, fiecare sportiv care și-a terminat competiția, în 48 de ore deja poate să se întoarcă acasă. Eu sunt singurul din delegația României care se va întoarce în țară pe data de 7 septembrie. 

– Ce înseamnă pentru tine șansa de a-ți asuma un rol atât de important, de a fi reprezentantul Comitetului Paralimpic Român la cel mai important eveniment sportiv al lumii?

– Dacă stau bine să mă gândesc, în calitate de cetățean al municipiului Sfântu Gheorghe mă simt extrem de onorat că am ocazia să ajung acolo. Ca sportiv de performanță, la fel, mă simt foarte bine să fiu în mijlocul acelor sportivi care vor performa în Tokyo și care sunt extraordinari. Ca și responsabilitate, recunosc că mi-e frică puțin. Nu mă simt foarte relaxat, știu că va fi foarte mult de muncă, restricțiile sunt extrem de mari. Nu putem să părăsim satul olimpic absolut deloc. Dacă până acum ni s-a spus că vom avea spectatori doar din rândul japonezilor, acum nici ei nu vor mai putea să participe. Va fi o alergătură continuă. Dar după fiecare medalie obținută cred că mă voi relaxa. Sunt convins oricum că va merita tot efortul. Și până la urmă, dacă nu depunem puțin efort, înseamnă că nu gustăm cum trebuie din rezultatele pe care le vom obține la Tokyo și din tot ce se întâmplă acolo. 

– Ce alte deplasări vei mai avea, în calitate de reprezentant al Comitetului Paralimpic Român? 

– În luna decembrie voi pleca în Taipei, alături de președintele Comitetului, unde vor avea loc alegerile Comitetului Internațional Paralimpic. În februarie – martie, se vor derula și Jocurile Paralimpice de Iarnă. Tot eu voi pleca în calitate de șef de misiune, alături de lotul de snowboard și de schi alpin, la Beijing. 

– Spune-mi câte ceva despre atribuțiile pe care le vei avea acolo, la Tokyo. 

– În calitate de șef de misiune va trebui, în primă fază, să particip la foarte multe ședințe de instruire, care practic ne vor pregăti cu privire la ce avem voie și nu avem voie să facem în satul olimpic. De principiu, nu vom avea voie să părăsim satul olimpic absolut deloc, iar eu ar trebui să mă ocup de lotul României, atât cât ține de cazare, de masă, de planificarea antrenamentelor,  de pregătirea fizică, de meciuri. Practic eu trebuie administrez tot ceea ce se întâmplă cu fiecare sportiv în parte. (...) Mai mult decât atât, va trebui să raportez în fiecare dimineață și în fiecare seară starea de sănătate a fiecărui sportiv din lotul României. Sunt răspunzător direct de tot ce se întâmplă acolo. Voi avea la dispoziție doi voluntari și voi avea șofer personal. 

– La cum îmi imaginez eu disciplina japoneză, pot să îmi închipui că ați început pregătirile pentru această plecare din timp. Cam când, mai concret, ați început?

– Pregătirile au început destul de intens din ianuarie, adică ședințe online cu organizatorii Jocurilor Paralimpice. Din păcate, rata infectării în Japonia, am înțeles că este foarte mare. Până acum am avut ședințe săptămânal și zilnic comunicăm prin mail-uri. Și asta pentru că ei au vrut să se asigure că noi am învățat foarte bine ce avem de făcut acolo și mai mult decât atât, să respectăm regulile astea anti-COVID și să știm să raportăm cât mai corect. 

– Cum te împaci tu cu rigurozitatea asta japoneză?

Mă împac foarte bine. Mă bucur că știu să număr până la 10 în japoneză pentru că am făcut judo vreo șase ani. (râde) De fapt, ca sportiv am învățat să fiu disciplinat. Pentru că voi avea o responsabilitate atât de mare, cu atât mai mult va trebui să respectăm toate regulile astea.

– Crezi că e oportun să se organizeze acum concursul ăsta? Sau ar fi fost bine să îl amâne, având în vedere că rata de infectare acolo este ridicată și în creștere?

– Din mai multe puncte de vedere, cred că trebuie să se organizeze acum. Sunt sportivi atât la loturile olimpice, cât și la cele paralimpice, care sunt cumva cam pe ultima sută de metri și e păcat. Dacă nu prind trenul ăsta, s-ar putea să nu îl mai prindă niciodată cu jocurile, având în vedere că deja s-a amânat. Desigur, perioada de pregătire a fost puțin ciudată și mai grea față de alte dăți ale edițiilor jocurilor paralimpice, dar poate că asta i-a ambiționat și mai tare pe sportivi. 

– În final, spune-ne, te rog, cu ce gânduri vei pleca spre Izvorani, în primă fază, și apoi spre Țara Soarelui Răsare? 

– Sunt foarte încântat și mă bucur că reprezint Sfântu Gheorghe la Tokyo și că reprezint Comitetul Paralimpic Român. La Izvorani voi face și eu pregătire fizică și voi avea de învățat cam tot regulamentul pe care trebuie să îl respect în Japonia, voi continua să păstrez legătura cu organizatorii Jocurilor Paralimpice din Japonia, vom avea ședințe zilnice. Plec cu gândul că o să mă simt foarte bine și că o să ne întoarcem cu medalii și că tot efortul nostru de mai bine de un an de zile înainte de plecarea la Tokyo să fie răsplătit de niște medalii de aur. Mi-aș dori ca într-un viitor nu foarte îndepărtat, să văd calificarea și participarea la Jocurile Olimpice a sportivilor Show Time din Sfântu Gheorghe. Cunosc foarte bine activitatea sportivă și rezultatele remarcabile obținute de tinerii sportivi de la Judo, Ju-jitsu, dar și determinarea antrenorilor de a conduce echipa în topul celor mai bune reprezentative din țară la sporturile de contact. Mulțumesc tuturor celor care sprijină, prin orice modalitate, reintegrarea în societate prin sport și cultură a persoanelor cu diferite forme de dizabilitate.