27 de ani de la înființarea Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”

În contextul istoric cunoscut al perioadei ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989, societatea civilă românească din județul Covasna, spre deosebire de cea a concetățenilor maghiari, a început cu întârziere să se organizeze. Mai întâi, s-a înființat filiala locală a Asociației Culturale Vatra Românească, apoi, în vara anului 1990 Fundația Mihai Viteazul, iar în cursul aceluiași an, Fundația cultural-patriotică General „Eremia Grigorescu” din Brețcu. Marile probleme referitoare la păstrarea și afirmarea identității naționale românești, cu care se confrunta comunitatea românească din județ, impunea înființarea unei asociații reprezentativă pentru întreaga populație din județ, trecând peste apartenența și convingerile politice și religioase. Și astfel, un comitet de inițiativă format din Ioan Solomon, Petre Străchinaru, Dumitru Manolăchescu, Gheorghe Tatu, Ioan Mugur Topolnițchi, Adrian Cășuneannu-Vlad, Nicolae Cârlănescu, Niță Preda, Doina Melinte, Dan Baicu, Zoia și Dorel Andraș, Crina Aurora și Mihai Pop, Dan Telea, Valentin Mocanu, pr. Gheorghe Rățulea, Nicolae Moldovan, Mircea Vlăduț, Stela Buda, Calinic Sabin, Ioan Oniscu, pr. Gheorghe Băilă, pr. Mihai Apafi, pr. Constantin Puia, pr. Ioan Cucu, pr. Ioan Oliviu Hagiu, pr. Simion Solovăstru, pr. Gheorghe Olteanu, Marin Gheorghe, Ioan Paul Voinescu, Ioan Lăcătușu a pregătit convocarea și desfășurarea adunării generale de constituire a Ligii Cultural - Creștine „Andrei Șaguna”, în ziua de 14 martie 1992.

În Hrisovul de întemeiere a Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, se consemnează: „Întâmplându-se astăzi, în prima sâmbătă a postului mare, în sâmbăta lui Pavel, din anul Domnului 1992 martie 14, în sfânta catedrală cu hramul Sfântul Nicolae din municipiul Sfântu Gheorghe, Când dreptcredincioși ai bisericii române cu gândul curat al unirii în credință, pentru izbânda năzuințelor de propășire a ființei naționale, În aceste ceasuri de cumpănă și neliniște, crezând în dreapta rânduială, am convenit în mod liber să constituim Liga cultural – creștină „Andrei Șaguna”, lucrare în gând curat și în frica lui Dumnezeu pentru cinstirea și slava poporului român. Drept pentru care întărim voința noastră prin propria semnătură. Așa să ne ajute Dumnezeu!”. Urmează câteva sute de semnături, inclusiv ale unor familii întregi. În statutul noii asociații se menționează „Scopul Ligii este acela de a crea, prin toate mijloacele legale, cadrul favorabil prin credință și cultură a unității și solidarității populației românești din județul Covasna, indiferent de convingerea și apartenența politică, contribuind la păstrarea identității și valorilor culturale, științifice și material românești”. La adunarea de constituire a participat, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului, președinte de onoare al Ligii, Preasfințitul Părinte Episcop Serafim Făgărășanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, azi mitropolit al Germaniei.

Și astfel și-a început activitatea noua asociație culturală a românilor din județul Covasna. Problemele erau numeroase și grele, resursele aproape inexistente, experiența funcționării societății civile la început de drum, dar peste toate acestea, exista o dorință puternică de implicare voluntară în viața cetății, stare de spirit surprinsă de publicistul bucureștean Ilie Traian, în articolul „O mână de oameni – O ligă și o speranță”, în care afirmă: „Țelurile lor sunt limpezi și curate. Puterea lor e mică dacă ne gândim la număr și la bani. Dar noi știm, că, de fapt, puterea stă în țeluri”. Prima izbândă a Ligii a constituit-o înființarea Muzeului Spiritualității Românești de la catedrala ortodoxă din Sfântu Gheorghe, în decembrie 1993. Dar cea mai mare realizare o constituie contribuția importantă adusă la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, contribuție subliniată și în cuvântul rostit de Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, cu ocazia instalării Preasfințitului Ioan Selejan ca episcop al Covasnei și Harghitei: „Dați-mi voie, de asemenea, să mulțumesc celor două importante organizații locale, „Miron Cristea” și „Andrei Șaguna”, cu care împreună, tot așa și cu unii domni miniștri, am putut să ctitorim această sfântă Eparhie”. Au urmat apoi inițierea primelor demersuri pentru înființarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, a Casei memoriale „Romulus Cioflec” din Araci și a punctului muzeal Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe, realizarea statuii mitropolitului Andrei Șaguna, bustului mitropolitului Nicolae Colan, a statuii Asociațiunii ASTRA, plăcile memoriale așezate pe unele edificii românești din Araci, Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, ridicarea troițelor pe locul bisericilor din Vârghiș, Căpeni și Comolău (Reci) dărmate, după Dictatul de la Viena, obținerea ordinului Ministrului Învățământului de acordare a denumirii Nicolae Colan, noii școli gimnaziale din cartierul Oltului, dezhumarea și reînhumarea cu ritual creștin a ostașilor români omorâți în toamna anului 1944, în localitatea Aita Seacă, inițierea și organizarea primelor ediții a manifestărilor cultural-științifice, devenite tradiționale: Sesiunea națională de comunicări științifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație (24 de ediții), Zilele „Andrei Șaguna” (25 de ediții), Zilele „Nicolae Colan” (25 de ediții), Primăvara culturală la Sfântu Gheorghe (26 de ediții), Nedeea Sânpetrului (primele ediții au avut loc în Poiana de la km. 4, iar ultimele în localitatea Vâlcele, împreună cu Primăria comunei Vâlcele), editarea, cu sprijinul redacției ziarului „Cuvântul nou” a Foii de cuget și simțire românească „Oituzul”, publicație lunară care a apărut, fără întrerupere, din iulie 1992, până la numărul 100 și a Buletinului Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” - tribună a societății românești din județele Covasna și Harghita (șase numere), sprijinirea editării primelor volume referitoare la istoria și cultura românilor din sud-estul Transilvaniei, colaborarea cu Fundația Mihai Viteazul, pentru organizarea Festivalului de Colinde și obiceiuri de iarnă „Crăciunul la români”, organizarea primelor manifestări culturale românești, după decembrie 1989, la Tg. Secuiesc, Baraolt și în alte localități din județ.

Concomitent au fost întreprinse numeroase demersuri pentru aducerea la cunoștința autorităților centrale ale statului și a opiniei publice a stările critice în care s-au aflat principalele instituții ale culturii și spiritualității românești din județ: memorii, scrisori deschise, apeluri, audiențe la Președinție, Guvern și Parlament, sprijinirea organizării vizitelor demnitarilor români în județele Covasna și Harghita, organizarea mitingului de protest față de discriminările practicate de Consiliul local Sf. Gheorghe față de românii din zonă (în aprilie 2000) etc.

Au fost stabilite primele relații de colaborare cu românii din Basarabia, Bucovina de Nord, Ungaria și din alte țări europene. Liga a inițiat și sprijinit înființarea Despărțământului ASTRA Covasna - Harghita, Asociația Pedagogilor Români din județul Covasna și nu în ultimul rând a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș.

Strădaniile Ligii au fost apreciate de unele mari personalități ale vieții publice românești, aflate în vizită în județul Covasna, aprecieri, constatări și îndemnuri consemnate în interviurile realizate de publicistul Dumitru Manolăchescu, în cotidianul „Cuvântul nou”, așa cum rezultă din exemplele următoare: „Aici trăiți un patriotism curat”, acad. Paul Popescu Neveanu; „Ceea ce faceți aici e nemaipomenit”, acad. Virgil Cândea, „Trebuie să ne scoatem din suflet sentimental că suntem tolerați în propria noastră casă”, Cristian Moisescu; „Din varii motive, istoriografia românească nu se apleacă asupra trecutului acestei zone”, Marin Radu Mocanu etc.

După primii ani de activitate, Liga a primit numeroase mesaje de apreciere și de solidaritate, de la importante personalități românești: Patriarhul Teoctist, Mitropoliții Antonie Plămădeală și Laurențiu Streza și Arhiepiscopul Ioan Selejan, Ion Iliescu, Radu Vasile, Ion Topolog Popescu, acad. Horia Colan, acad. Augustin Buzura, Gheorghe Fulga, Ion Ungureanu, Grigore Vieru, George Muntean, Gheorghe Lazarovici, Corneliu Vadim Tudor, Ana Grama, Andrei Nestorescu, Ioan Doru Voșloban, Adrian Cășunean-Vlad, Gheorghe Tatu, Dumitru Acu ș.a.

Păstrându-și echidistanța politică, în toți acești 27 de ani de activitate, Liga a reușit să mențină trează ideea solidarității românești, atrăgând totodată, în rândurile și la activitățile ei, persoane aparținând întregului spectru politic și social al județului. De subliniat este faptul că toate activitățile ligii s-au realizat prin voluntariatul unor membrii și colaboratori care și-au jertfit timpul și resursele proprii în slujba intereselor și valorilor comunității românești din județul Covasna. Lista acestora este numeroasă. Pentru a nu nedreptății pe nimeni nominalizăm pe câțiva membrii din conducerea ligii: Ioan Mugur Topolnițchi (primul președinte), Ioan Solomon (cel mai longeviv  și vizionar președinte), pr. Sebastian Pârvu (președinte între anii 2006 -2017) și pr. Ioan Marin (actualul președinte), Ioan Lăcătușu și Rodica Pârvan (secretari), Petre Străchinaru, Dumitru Manolăchescu, Gheorghe Tatu, Doina Melinte, Luminița Cornea, Ioan Paul Voinescu, Gheorghe Baciu,  Vasile Stancu, Aurora Crina Pop,  Ligia Dalila Ghinea, pr. Ioan Tămaș, Dan Baicu, Mircea Vlăduț (șefi de comisii), Valentin Mocanu, Ciprian Vrânceanu, Eugen Lazăr, Ioan Bălan, Constantin Gheorghincă, Elena Ciobanu (susținători), Violeta Pătrunjel, Codrin Munteanu, Oana Malina Negrea, Ioana Lăcătușu, Decebal Doru Feldiorean, Dan Tanasă, Dan Suciu, Erich Mihail Broanăr, Cătălin Vlădărean, Cosmin Iosub (tineri voluntari).

Întreaga activitate a ligii s-a desfășurat cu binecuvântare și sprijinul Ips Ioan, mitropolitul Banatului și Ps Andrei, episcopul Covasnei și Harghitei, cu implicarea și sprijinul prefecților județului, a parlamentarilor români și a altor personalități din țară și străinătate.

Bunul Dumnezeu să răsplătească jertfa tuturor celor care au fost alături de această mișcare de simțire și cuget românesc realizată cu demnitate pentru binele și dăinuirea românească în Arcul Intracarpatic.

Dr. Ioan Lăcătușu,

Pr. dr. Sebastian Pârvu