SOCIAL 25 mai 2022

Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe, printre cele mai bune din țară la îngrijirea pacienților cu AVC

de Iulia Drăghici - Taraș | 3317 vizualizări

Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe a primit, alături de Spitalul de Urgență Elias din capitală, distincția „Platinum”, adică locul II pe țară, într-un top privind rapiditatea și eficiența îngrijirii pacienților cu accidente vasculare cerebrale (AVC). Clasamentul este întocmit de organizația internațională ESO Angels și Societatea Europeană de Stroke. Rezultatele înregistrate arată o creștere a nivelului intervenției chiar și față de anul trecut și plasează cel mai mare spital din județul Covasna în rândul celor mai bune unități medicale la nivel național pe intervențiile în caz de AVC. 

În stabilirea clasamentului a fost analizată activitatea pe partea de tromboliză (administrarea unui tratament puternic de dizolvare a cheagului de sânge) a 44 de spitale din țară, doar 10 intrând în topul întocmit de ESO Angels. Acesta este un ONG internațional dedicat îmbunătățirii șanselor de supraviețuire și recuperare a pacienților cu AVC. 

Șase dintre acestea au primit distincția „Gold”, pe care a avut-o și Spitalul Județean de Urgență Covasna anul trecut, două „Platinum”, unde s-au clasat SJU Covasna și Spitalul Elias din București în prezent, respectiv Spitalele Județene din Brașov și Cluj, care sunt în categoria „Diamond” – cea mai înaltă distincție. 

La nivelul SJU Covasna, la data de 1 iulie se vor împlini trei ani de când procedura este utilizată cu succes, în această perioadă fiind tratate, în total, 138 de cazuri. Dintre acestea, în primul an, 2019, au fost aplicate 14 proceduri, în 2020 au fost 39, iar în 2021, când spitalul din Sfântu Gheorghe a obținut distincția „Gold”, 52. Numărul reprezintă 11% din totalul AVC-urilor tratate la nivelul SJU Covasna, procent peste media națională, care era de aproximativ 7%. 

Numărul trombolizelor a continuat să crească și în 2022, iar până în prezent tratamentul de dizolvare a cheagurilor de sânge s-a aplicat în cazul a 33 de pacienți, adică 19% din total, mult peste media națională, care a fost de aproximativ 8-9%. 

Această reușită este pusă de coordonatori în baza a doi factori. Primul a fost sistemul de evaluare și auto-analiză implementat la nivelul spitalului. Al doilea a fost introducerea sistemului de pre-notificare, lucru posibil cu ajutorul medicului Cezar Popescu de la SAJ. Astfel, echipajele de Ambulanţă contactează direct medicul neurolog și Unitatea de Primiri Urgenţe înainte ca pacientul să ajungă la spital, pentru ca echipa medicală să aibă din timp toate informaţiile necesare despre acesta. 

Coordonatorul programului național de tromboliză intravenoasă în cadrul Spitalului Județean de Urgență, medicul neurolog Forró Csilla, a spus miercuri, într-o conferință de presă, că îngrijirea pacienților cu atac vascular cerebral presupune o muncă de echipă, care pornește de la pacient și aparținători, aceștia trebuind să solicite sprijinul cadrelor medicale cât mai repede, și ajunge la echipajul de ambulanță, la infirmier, brancardier, până la asistent și medic. 

Mulțumesc întregii echipe pentru entuziasm, doza de motivație și energie de care dau dovadă de fiecare dată. Datorită muncii și perseverenței lor, putem afirma că la acest capitol acordăm pacienților îngrijiri medicale care se apropie din ce în ce mai mult de standardele europene”, a mai spus dr. Forró Csilla. 

Echipă de nivel Diamant; aportul pacientului și aparținătorilor va face mai departe diferența 

Există potențial ca în viitor echipa SJU și SAJ, respectiv SMURD, să obțină nivelul de diamant, adică cel mai înalt, însă pentru acest deziderat este nevoie ca pacienții și aparținătorii să se implice mai mult. 

Echipa spitalului și serviciul de ambulanță au împlinit toate criteriile să ne încadrăm și la Diamond. Singurul punct pe care nu am reușit să îl obținem este că nu am trombolizat suficiente cazuri. Adică ar trebui să ajungem undeva la 25% de pacienți cu AVC ischemic care să fie trombolizați, respectiv fiecare al patrulea bolnav. Dar nu depinde de spital, ci de populație, de educația medicală, adică să știe să recunoască simptomele și să ajungă cât mai rapid la noi”, a spus medicul neurolog. 

Pentru următorul statut, de „Diamond”, este nevoie de o implicare și mai mare din partea pacienților și aparținătorilor. Îi felicit pe colegii mei! Este o muncă titanică de echipă desfășurată chiar și în pandemie”, a spus managerul SJU Covasna, András-Nagy Róbert. 

Tot el a explicat și că reușita este cu atât mai importantă, cu cât statisticile sunt raportate doar la numărul de pacienți ajutați, nu și la populația județului sau a localităților deservite, fapt care oferă un avantaj centrelor medicale, ca București sau Cluj. 

Ce este tromboliza și care sunt semnele AVC-ului

Despre tromboliză, care este de fapt o perfuzie cu un medicament puternic al cărui rol este să dizolve cheagul de sânge care obturează vasul sanguin și duce la moartea celulelor nervoase, medicul Forró Csilla spune că ,deși este un tratament eficient, nu poate fi aplicat tuturor pacienților. 

Cea mai mare problemă încă este educația medicală. Pacienții și aparținătorii nu recunosc simptomele și chiar dacă recunosc, nu anunță salvarea, nu ajung pacienții la noi în timp util să putem administra acest tratament. Trebuie știut că nu toți pacienții pot beneficia de tromboliză. Există multe contraindicații, multe riscuri, dar în anumite cazuri poate fi foarte eficient. Ideea e ca pacientul să ajungă la noi în timp util, ca noi să îl putem evalua și dacă este cazul să putem administra tratamentul trombolitic”, a explicat medicul neurolog, care a spus și că se poate interveni doar în cazul în care bolnavul ajunge în grija medicilor în maximum patru ore și jumătate de la producerea AVC-ului. 

Spitalul Județean de Urgență a pornit anul trecut o campanie de informare în acest sens. Cu această ocazie, subliniază că recunoașterea imediată a semnelor care indică producerea unui AVC poate face diferența între supraviețuire și deces, iar reacția rapidă poate îmbunătăți șansele ca pacientul să nu rămână cu dizabilități cerebrale pe termen lung. Este important, de asemenea, ca medicul curant să cunoască istoricul medical al pacientului, tratamentele pe care acesta le urmează, precum și simptomele avute înaintea producerii AVC-ului.

Este important de știut și că semnele accidentului vascular cerebral pot fi memorate cu ușurință cu ajutorul acronimului FAST:

F (face dropping) – indică modificări la nivelul feței. Pacientul încearcă să zâmbească, însă fața este asimetrică, mușchii dintr-o parte sunt paralizați, pometele sau buza sunt căzute.

A (arm weakness) – slăbiciune la nivelul membrelor superioare și inferioare. Dacă pacientul încearcă să ridice ambele brațe deasupra capului, dar unul dintre ele este inert și nu poate fi controlat, poate fi un semn al AVC-ului.

S (speech difficulty) – tulburări de vorbire. Dacă pacientul nu poate articula cuvintele, nu poate repeta o frază simplă, are probleme de exprimare sau confundă cuvintele, este posibil să sufere un accident vascular cerebral.

T (time is brain) – timpul de reacție este crucial! Cu cât pacientul primește mai repede ajutor, cu atât șansele de recuperare cresc, leziunile cerebrale putând fi semnificativ reduse.

Cel mai tânăr pacient care a beneficiat de tromboliză la SJU Covasna are 21 de ani, iar cel mai în vârstă 92. Pentru cei mai tineri, cauzele sunt în general genetice, însă, pe măsură ce crește vârsta, factori care duc la producerea AVC-urilor pot deveni bolile cardiovasculare, diabetul, sedentarismul sau fumatul. 

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.