SOCIAL 9 iulie 2018

Rezoluţia Universităţii Izvorul Mureşului: Sprijin concret pentru comunităţile româneşti aflate în pericol de deznaţionalizare

de Agerpres | 252 vizualizări

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, desfăşurată sub genericul „România ş românii de pretutindeni în anul Centenarului Marii Uniri“, au adoptat sâmbătă, la finalul dezbaterilor, o rezoluţie adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României prin care solicită o serie de măsuri pentru protejarea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării, precum şi a comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, unde sunt minoritare din punct de vedere numeric.

Semnatarii rezoluţiei solicită, printre altele, regândirea structurală, în ansamblu, a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni, pentru a putea răspunde „rapid şi eficient“ nevoilor de natură identitară, educaţională, administrativă şi spirituală ale comunităţilor de români din afara frontierelor, reînfiinţarea Oficiului pentru Republica Moldova, în subordinea primului-ministru, şi majorarea numărului de posturi în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP).

De asemenea, se solicită definirea şi aplicarea unor politici concrete care să susţină procesul de reunificare a României şi Republicii Moldova, în principal prin unificare culturală, acordarea de burse de sprijin identitar tuturor elevilor din Ucraina care studiază în şcoli sau clase cu predare în limba română, acordarea de indemnizaţii de sprijin profesorilor din şcolile şi clasele cu predare în limba română din afara graniţelor României, precum şi sprijinirea înfiinţării unor şcoli publice sau private cu predare în limba română în statele în care există comunităţi româneşti autohtone.

Prin rezoluţie se solicită, totodată, aplicarea în regim de urgenţă a Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale, iar Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituţiilor statului român în implementarea Strategiei, completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 astfel încât să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetăţeniei române de către românii de pretutindeni, precum şi suplimentarea numărului de posturi pentru Comisia Naţională pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Participanţii la Universitatea de Vară mai solicită aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, raportat la numărul real al acestora şi asigurarea unui număr suficient de secţii de votare peste hotare.

Nu în ultimul rând, se propune instituirea prin lege a zilei de 10 mai ca Zi a Românităţii Balcanice şi reluarea în acest sens a tradiţiei existente până în anul 1948. Semnatarii mai cer monitorizarea respectării şi implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008)  privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia, precum şi măsuri pentru stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova.

Cât priveşte românii din Covasna şi Harghita, semnatarii rezoluţiei susţin elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială şi culturală a celor două judeţe care să asigure respectarea drepturilor comunităţii româneşti din zonă, înfiinţarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului a unui Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare din ţară, numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, al primului ministru, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare din ţară şi să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflaţi în dificultate culturală şi identitară.

Totodată, se solicită asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu, şi organizarea în acest an a unei şedinţe a Guvernului României în judeţele Covasna şi Harghita, ocazie cu care să se aprobe o serie de proiecte de larg interes cetăţenesc, cu implicaţii concrete asupra bunei convieţuiri interetnice.

Participanţii la Universitatea de la Izvorul Mureşului cer neacceptarea amendamentelor UDMR la Codul administrativ, pe considerentul că acestea ţintesc diminuarea statutului oficial al limbii române în administraţia de stat şi diminuarea atribuţiilor prefectului, având „drept ultim scop autonomia teritorială pe criterii etnice şi purificarea de români a zonei“.

Semnatarii mai vor implicarea europarlamentarilor români şi a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Congresului Puterilor Locale şi Regionale în prezentarea corectă a situaţiei referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene şi internaţionale în domeniul autonomiei locale şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Printre prevederile rezoluţiei se mai află anularea restituirilor ilegale de proprietăţi imobiliare care au aparţinut statului român, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din România, încetarea finanţării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale poporului român, Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri interetnice şi adoptarea de către reprezentanţii statului român a „unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanţilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României“.

De asemenea, se solicită sprijin pentru o serie de proiecte concrete, cum ar fi amenajarea Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, alocarea fondurilor necesare pentru continuarea cercetărilor arheologice la Cetatea dacică din Covasna şi introducerea ei în circuitul turistic şi susţinerea Grupului de Acţiune şi Solidaritate Civică Naţională pentru Românii din Harghita şi Covasna constituit cu ocazia ediţiei din acest an a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului.

Rezoluţia, remisă AGERPRES, este semnată de 23 de organizaţii şi asociaţii.

Ediţia a XVI-a a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, care s-a desfăşurat în perioada 2-7 iulie, a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.