Adoptarea unei conduite preventive, luarea măsurilor de siguranță şi acordarea unei atenţii sporite protejării bunurilor proprii reprezintă condiţiile importante pentru reducerea infracţiunilor contra patrimoniului.

De aceea, o zi în „Săptămâna Prevenirii Criminalității“ este dedicată activităților menite să informeze cetățenii cu privire la astfel de fapte.

 În a treia zi a „Săptămânii Prevenirii Criminalității“, activitățile polițiștilor s-au axat pe prevenirea infracțiunilor contra patrimoniului (furturi din locuință, tâlhării, înșelăciuni și distrugere).

Infracţiunile contra patrimoniului sunt rezultatul interacţiunii unor factori sociali, individuali şi contextuali, a căror cunoaştere şi intervenţie preventivă reclamă eforturi din partea tuturor. În consecință, acest tip de infracționalitate este influenţat de modificările de natură socio-economică intervenite la nivelul unei comunităţi, de schimbările apărute în modul de manifestare a infracțiunilor sau de apariția unor noi moduri de operare și, nu în ultimul rând, de modificările conceptuale și procedurale intervenite în legislația românească, modificări menite să răspundă mai bine combaterii infracțiunilor contra patrimoniului.

Statistica relevă faptul că infracţiunile contra patrimoniului reprezintă 38% din totalul infracţiunilor sesizate în județul Covasna în anul 2017, înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimii 7 ani. Astfel, numărul lor a scăzut cu 8,8% față de anul precedent, menținându-se trendul descendent început în anul 2011.

Anul trecut, cele mai multe furturi sesizate au fost cele din locuinţe (13,8%), urmate de cele din societăţi comerciale (13%), de furturile din curţi, anexe gospodăreşti, gospodării (8,8%), furturile din autovehicule (4,2%) şi de furturile din buzunare, poşete, genţi (2,9%).

Per ansamblu, numărul furturilor a scăzut cu 6% în anul 2017 faţă de anul 2016, 56,2% dintre acestea fiind comise în mediul urban. Furturile se mențin în scădere în decursul ultimilor 5 ani. 

 Analiza statistică referitoare la infracţiunile de tâlhărie arată că numărul acestora reprezintă o pondere scăzută din totalul infracțiunilor contra patrimoniului (0,6%), fiind înregistrată cu o faptă mai mult în 2017 (10) față de 2016 (9).

80% dintre aceste fapte s-au petrecut în mediul urban, în special pe stradă și, în general, autorii urmăresc obţinerea unor obiecte de volum mic, dar pe care le pot valorifica uşor şi profitabil, telefoanele mobile fiind îndeosebi vizate.

Începând cu anul 2013, numărul tâlhăriilor a scăzut de la an la an, iar pentru a menține aceste cifre la un nivel cât mai scăzut, polițiștii vor continua desfășurarea de activități și campanii preventive.

Infracțiunile contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, în special înșelăciunile, au un statut aparte în totalul infracțiunilor contra patrimoniului, având în vedere faptul că, deși reprezintă doar 9,9%, respectiv 6,5% din acestea, ele fac apel la mecanisme psihologice și au un impact emoțional puternic asupra membrilor comunității. Un procent de 76,6% din infracțiunile de înșelăciune a fost comis în mediul urban.

Adaptabilitatea autorilor acestui tip de infracţiuni a dus la diversificarea modurilor de operare, astfel încât, în prezent, există o mare varietate de metode care se subsumează noţiunii de înşelăciune (ex. Ghicitul, Accidentul, Câștigul etc.).

Autorii infracțiunilor de înșelăciune sunt, în general, inteligenți și profită de vulnerabilitățile psihologice ale victimelor, le amplifică și le speculează/exploatează vulnerabilitățile, sunt bine informați cu privire la prevederile legale, la diverse diagnostice medicale, notorietatea unor personaje publice, actualitatea unor subiecte și îşi perfecţionează continuu metodele.

În ceea ce privește infracțiunea de distrugere (care reprezintă 25,8% din totalul infracțiunilor îndreptate împotriva patrimoniului), începând cu anul 2015 tendința este de scădere. Comparativ cu anul 2016, în anul 2017 numărul acestor fapte s-a redus cu 9%, iar 54,2% dintre infracțiunile de acest tip au fost sesizate în mediul urban.

De asemenea, s-a constatat faptul că majoritatea infracțiunilor de distrugere au un pericol social redus şi sunt produse, cel mai frecvent, fie ca urmare a unor conflicte spontane, fie în acţiuni de vandalizare nemotivată.

Statisticile poliției arată, așadar, un trend descendent al infracțiunilor contra patrimoniului, semn că activitățile preventive desfășurate permanent de polițiști și-au dovedit eficiența. Acest lucru îi încurajează pe oamenii legii să acționeze în continuare pentru menținerea trendului descendent și în viitor.

Compartimentul Relații Publice,

Agent principal de poliție Tolvaj-Marin Nicoleta