SOCIAL 16 iunie 2022

Numărul copiilor din județul Covasna care fug de acasă, în creștere ușoară

de Iulia Drăghici - Taraș | 330 vizualizări

Fenomenul plecărilor voluntare ale minorilor se manifestă, chiar dacă la scară mai mică, și în județul Covasna. Potrivit datelor Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Covasna, anul trecut au fost 35 de sesizări cu dispariții ale copiilor, toate catalogate ca plecări voluntare, cu 9 mai multe decât în anul precedent. Veștile bune sunt că tendința în anul curent pare să arate o descreștere, respectiv că în ultimul an, perioada de referință aprilie 2021 – aprilie 2022, toate sesizările au fost rezolvate, adică minorii au fost găsiți și redați familiilor, în mai puțin de 48 de ore. 

Într-un răspuns al IPJ, transmis la solicitarea redacției Observatorul de Covasna, formulată în contextul Zilei Internaționale a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual, se arată că în perioada aprilie 2021 – aprilie 2022 au fost raportate 28 de plecări voluntare ale minorilor. Toate, 100%, au fost rezolvate în timp scurt, adică între 12 și 36 de ore. Din totalul de 28 de sesizări, șase au fost în legătură cu minori cu vârste între 10 și 14 ani, dar majoritatea, adică restul de 22, vizează adolescenți de peste 14 ani care pleacă de acasă fără să dea de știre părinților. 

Aceeași sursă ne-a arătat că în 2020 au fost 26 de plecări voluntare, iar cu un an în urmă 25. 

În 2018 au fost înregistrate 12 cazuri de dispariții de minori, toate soluționate. 

În anul curent, până în iunie, au fost deja înregistrate 10 sesizări de plecări voluntare ale minorilor. 

În februarie a.c., într-o conferință de presă, reprezentanții polițiștilor covăsneni au precizat că întâlnesc frecvent cazuri de plecări repetate, care, deși se încheie cu găsirea minorului, pun în mișcare o serie de proceduri. 

Sunt niște eforturi extraordinare care se depun. (...) Plecările voluntare nu sunt dispariții. Adică, se supără copilul pe părinți și spune „Mami, tati, am fugit”. Sau lasă un bilet, mesaj și așa mai departe. Demarăm tot felul de activități, îi găsim și îi aducem acasă. Săptămâna următoare: „Mami, tati, am plecat de acasă”. Și există acești copii, unii minori, alții majori, care înregistrează repetitiv plecări voluntare. În majoritatea situațiilor unde avem minori, informăm structura de Protecția Copilului, să demareze o anchetă socială să vedem care sunt într-adevăr cauzele acestor plecări repetate. În alte situații, practic teribilismul este cel care determină acești copii să plece de acasă, în general cei între 14 și 18 ani. (...) Dacă din actele pe care le întocmesc autoritățile cu aceste atribuții reiese un anumit comportament să spunem nu violent, dar contrar legii, se dispun cele mai aspre măsuri, se pot înregistra chiar cauze penale. (...) Dacă un copil ne zice că a plecat de acasă că a fost lovit, noi înregistrăm cauză penală”, a declarat atunci inspectorul șef al IPJ Covasna, comisarul șef Liviu Pampu Romanescu. 

Șeful IPJ Covasna a spus în același context și că, la fiecare caz de plecare voluntară cu minor implicat, trebuie să fie consultat și un psiholog, respectiv că mulți dintre minorii care devin subiecte ale plecărilor voluntare provin din familii vulnerabile.

Raportat la nivel național, statisticile județene reprezintă mai puțin de 0,5% din numărul plecărilor voluntare de minori înregistrate în aprilie 2021 – aprilie 2022 la nivel național (peste 7.500, potrivit IGPR). 

Ziua Internațională a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual este marcată anual în data de 25 mai. Cu acest prilej, autoritățile de la nivel național au transmis o serie de informații, care arată că în perioada 30.04.2021 – 20.04.2022, la nivelul Poliției Române, au fost înregistrate 7.577 de sesizări privind disparițiile de copii, în aceste cauze fiind dispusă căutarea, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani și 5.315 minori mai mari de 14 ani. În acest context s-a făcut și precizarea că numărul sesizărilor nu reprezintă numărul copiilor dispăruți, deoarece același copil poate fi semnalat de mai multe ori într-un interval de timp ca fiind dispărut. 

Tot astfel s-a transmis și că, la nivelul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, a fost realizat Studiul privind disparițiile de minori: o viziune tripartită asupra plecărilor voluntare. 

Conform studiului menționat, printre cauzele generale care au dus la înregistrarea disparițiilor se regăsesc: lipsa de atenție sau de interes / neglijare față de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriți sau ignorați; lipsa de control a situației școlare a copiilor, în ceea ce privește frecvența la cursuri şi interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de conviețuire, lipsa de comunicare în familie sau în centrul de ocrotire, modele de comportament disfuncționale receptate, lipsa interesului pentru studii, practicarea cerșetoriei, lipsa de organizare a vieții, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei, starea materială precară, care determină neglijarea funcției de educație a familiei şi plasarea ei la periferia preocupărilor față de copii, spiritul de aventură etc. 

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.