Deși nu au fost publicate informațiile referitoare la apartenența etnică, limba maternă și religia pe localități, din datele publicate până acum, se pot desprinde următoarele aspecte principale referitoare la populația județului Covasna, pe categorii de localități. 

Populația județului Covasna la recensământul din anul 2021 a fost de 200.042 locuitori, față de 210.177 la recensământul din anul 2011, reprezentând o scădere cu 10.135 de locuitori, adică 4,8%. Scăderea populației de naționalitate română este de 2.269 de persoane (5,3%), populația de naționalitate maghiară a scăzut cu 17.024 persoane, iar locuitorii de etnie romă au crescut cu 1240 (15%), conform datelor preliminare furnizate de Institutul Național de Statistică. Din anul 2002 până în 2021, numărul persoanelor rezidente în județul Covasna a scăzut cu 22.407, iar din anul 1992 până în 2021 înregistrându-se cu 33.025 mai puțini locuitori ai județului.

Cei care au declarat că sunt de etnie română la recensământ reprezintă 23% (42,8 mii) din totalul populației care și-a declarat apartenența etnică, 71,8% (133,4 mii) au declarat etnia maghiară și 5% romă (9,1 mii); precizăm faptul că din numărul total al populației recenzate de 200.0642 locuitori, doar 185900 și-au declarat apartenența etnică, iar procentele sunt raportate la această cifră din urmă. Conform declarațiilor privind limba maternă, structura populației din județul Covasna se prezintă astfel: pentru 26,5% limba română reprezintă limba maternă, pentru 73,2% limba maghiară reprezintă limba maternă. După cum este cunoscut, comunitățile de romi din Vâlcele, Hăghig, Belin, Herculian și Doboșeni au limba maternă română. Conform cercetătorului Ionel Oprișan de la Academia Română, acești locuitori sunt urmașii unei populații care a trăit în sudul Dunării denumită „rudari” și care totdeauna au avut ca limbă maternă limba română.

După confesiune, la recensământul din anul 2021, din totalul populației care și-a declarat apartenența confesională, sunt de religie ortodoxă 39.857 de locuitori (19,92%), romano-catolici 64.008 (32%), reformați 60.625 (30,3%).

Din cele 5 localități urbane ale județului, în 4 dintre ele (Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt și Covasna) populația a scăzut față de 2011, iar în Întorsura Buzăului a crescut. Din cele 40 de comune ale județului, s-au înregistrat creșteri ale populației în 16 comune, respectiv scăderi în restul de 34. Dintre comunele care au înregistrat cele mai mari creșteri enumerăm Vâlcele, Belin, Arcuș, Brăduț și Bățanii Mari (comune în care trăiesc comunități mari de romi). 

Comunele care au mai puțin de 1000 de locuitori sunt Comandău și Dalnic. Sunt 14 comune care au între 1000 și 2000 de locuitori, iar între 2000 și 3000 de locuitori 7 comune; între 3000 și 4000 de locuitori sunt 8 comune, între 4000 și 5000 de locuitori sunt 8 comune și una (Vâlcele) cu peste 5000 de locuitori. 

În cazul localităților monoetnice românești, situația se prezintă astfel: 

De remarcat că în toate aceste localități se înregistrează o creștere a populației în 2021 față de 2011, cea mai mare creștere fiind înregistrată în orașul Întorsura Buzăului (804 locuitori) și cea mai mică în comuna Valea Mare (15 locuitori).

În cazul localităților etnic mixte având comunități românești semnificative, situația se prezintă astfel:

Din totalul celor 13 localități din tabelul de mai sus, două sunt orașe (Sf. Gheorghe și Covasna), iar 11 sunt comune. În ambele orașe se înregistrează o scădere a populației, iar în cazul comunelor, în 7 se înregistrează creșteri, iar în 4 dintre ele scăderi ale populației. Creșterile cele mai mari sunt în comunele Vâlcele, Belin și Brăduț, iar cele mai mari scăderi în comunele Brețcu, Zagon și Zăbala.

În localitățile etnic mixte unde trăiesc comunități românești reduse numeric, situația se prezintă astfel:

Cele 27 de așezări din această categorie, 2 sunt orașe (Baraolt și Tg. Secuiesc) și 25 sunt comune. În orașe se înregistrează scăderi considerabile ale populației (2.248 persoane în Tg. Secuiesc respectiv 942 persoane în Baraolt). Referitor la comune, se înregistrează creșteri în 5 comune și scăderi în celelalte 20. Cele mai mari creșteri sunt la Arcuș și Ghelința, iar cele mai mari scăderi sunt în Turia și Lemnia.

Din cele prezentate, se pot desprinde următoarele concluzii: în toate cele 5 localități monoetnice românești s-au înregistrat creșteri ale populației; segmentul care a cunoscut creșterea cea mai substanțială este cel al populației de etnie romă, vorbitoare de limbă română, din localitățile Vâlcele, Hăghig, Belin, Doboșeni și Herculian.

Comparând datele recensămintelor din anii 1992, 2001, 2011 și 2021 referitoare la cele două etnii principale din județ, rezultă că în perioada 1992-2021 populația totală a județului a scăzut cu 14,24%; locuitorii de naționalitate română au scăzut cu 21,7%, iar cei de etnie maghiară cu 24%, conform tabelului de mai jos:

În ceea ce privește comunitățile românești din județul Covasna, o situație dificilă pentru păstrarea identității naționale o au cele în care numărul românilor este sub 100 de locuitori, neavând posibilitatea de a beneficia de învățământ în limba română și, după caz, de asistență religioasă ortodoxă. La recensământul din anul 2011, în această situație se aflau 16 comune.

Publicarea rezultatelor finale ale recensământului ne va permite să adâncim cercetarea și să evidențiem situația referitoare la apartenența etnică și confesională a populației județului, pe fiecare localitate în parte, și, în funcție de aceasta, să propunem măsurile ce se impun pentru păstrarea și afirmarea identității etnice a românilor numeric minoritari din localitățile etnic mixte.

Ioan Lăcătușu, Ciprian Hugianu