SOCIAL 18 iulie 2018

Asociațiile românilor din Covasna, Harghita și Mureș, protestează împotriva Codului Administrativ

de Iulia Drăghici | 1439 vizualizări

Sute de persoane din regiune și-au anunțat intenția de a lua parte la manifestația din 29 iulie de la București

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Asociația „Calea Neamului” coordonează duminica viitoare, pe 29 iulie, o acțiune de protest împotriva unor prevederi ale noului Cod Administrativ, care, susțin reprezentanții organizațiilor amintite, aduc atingere siguranței naționale a României. Manifestația, la care și-au anunțat prezența sute de români din județele Covasna, Harghita și Mureș, dar și alte mii de români din alte colțuri ale țării, se va desfășura la București.  

„Până acum, din județele Covasna, Harghita si Mureș s-au înscris pentru această acțiune de protest câteva sute de persoane. Scopul nostru este acela de a ne exprima dezacordul față de prevederile antinaționale din Codul Administrativ, respectiv față de Articolul 94. Dorim, de asemenea, să atragem atenția instituției prezidențiale si tuturor factorilor de decizie că acest Articol 94 conține prevederi anticonstituționale. Demersul nostru este expresia voinței românilor din Covasna, Harghita si Mureș, el a fost inițiat în urma apelului acestor oameni.

Alături de românii din inima țării vor fi prezenți la București alte mii de români din capitală, dar și din localități de pe întreg cuprinsul României. Și-au anunțat prezența oameni din Cluj, Satu-Mare, Carei, Ploiești, Iași, Botoșani, Galați și Deva.

Dorim un lucru simplu și firesc în același timp, anume acela ca limba română să fie singura limbă oficială pe întreg teritoriul statului român. Dorim, totodată, pace și înțelegere cu toate etniile conlocuitoare, o relație bazată pe respect reciproc, în cadrele prevăzute de Constituția României. Respingem orice înțelegeri politicianiste care aduc atingere siguranței naționale a României. Prin acest protest la care vor participa alături de noi oameni din întreaga țară mai transmitem încă ceva: românii din Covasna, Harghita și Mureș sunt patru sute de mii, dar ei au alături douăzeci de milioane de frați și de surori, la bine, dar mai ales la greu. De această realitate va trebui să se țină cont, în prezent și în viitor. Doamne ajută!”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, președintele Asociaţiei „Calea Neamului”, dr. Mihai Tîrnoveanu.

Scrisoare către Klaus Iohannis

În același context, cele două asociații au redactat o scrisoare adresată președintelui României, prin care îi solicită să nu promulge legea privind Codul Administrativ, „în forma adoptată de Parlament, act normativ prin care limba maghiară dobândeşte statut de limbă oficială pe o arie ce depăşeşte cu mult judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”, arată scrisoarea, care continuă:

„Conform Art. 94, alin. (2) din Legea privind Codul Administrativ al României, «Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, a organelor de conducere, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”, respectiv de 20% din totalul populaţiei.

Textul de lege menţionat impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităţilor naţionale nu doar autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci şi instituţiilor publice aflate în subordine, organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturilor, ceea ce contravine Art. 120 alin. (2) din Constituţie. În acest fel, se nesocoteşte obligaţia constituţională a existenţei unei ponderi semnificative ca premisă a folosirii limbii materne de către persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale în relaţia cu autorităţile publice, pragul de 20% devenind opţional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar al unei singure persoane, în cazul instituţiilor sau autorităţilor cu conducere unipersonală.

În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin. (2) din Legea privind Codul Administrativ al României, în forma adoptată de Parlament, autorităţile publice şi entităţile prevăzute la Art. 94 alin. (1) „au obligaţia să pună la dispoziţia cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale formulare şi texte administrative de uz curent şi în limba lor maternă”.

Practic, Codul permite introducerea formularelor bilingve în administraţie şi, mai rău, statuează faptul că redactarea acestora se realizează de către Departamentul pentru Relaţii interetnice din subordinea Guvernului României, respectiv de Institutul pentru Studierea problemelor minorităţilor naţionale. Prin prevederile sale, noul Cod Administrativ determină deteriorarea statutului de limbă oficială al limbii române. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituţiile prefectului şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor.

Potrivit prevederilor Constituţiei României, actele oficiale se întocmesc în limba oficială. Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să aibă, din punct de vedere al regimului juridic, doar caracter de traducere. În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituţiei, caracter de limbă oficială limbii minoritare.

Aceleaşi argumente subzistă şi în cazul formularelor reglementate prin Art. 3. În situaţia în care se foloseşte un formular unic, atunci măsura de reglementat prin Codul Administrativ, pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale, ar fi fost aceea ca înscrierile în formular în limba minorităţii naţionale să aibă dimensiuni mai mici şi caractere italice, conform practicii celorlalte state care acceptă asemenea formulare. În acest fel se protejează caracterul constituţional de unică limbă oficială a limbii române, în acord şi cu preambulul Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căruia protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le însuşi.

Este cunoscut faptul că, în acord cu Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare, Constituţia reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în funcție de existenţa, în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale, a unei ponderi semnificative a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. De asemenea, se cuvine menţionat că în raportul Comisiei de la Veneţia, din octombrie 2001, cu privire la tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale, se precizează că acest tratament preferenţial „nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educaţie şi cultură, decât în cazuri excepţionale”.

Raportul Comisiei nu menţionează în niciun fel tratamentul preferenţial în domeniul administraţiei publice. Introducerea limbii maghiare în instituţiile de stat nu face decât să izoleze mai mult cele două comunităţi, română şi maghiară, şi să adâncească separatismul în relaţiile interetnice.

Prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, prin asigurarea dreptului de a utiliza limba maternă în instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi reintroducerea cuvântului „etnic” în definiţia judeţului, prin diminuarea rolului instituției Prefectului, pentru a nu mai putea ataca, cu aceeaşi consecvenţă, deciziile emise de administraţiile publice locale, Legea privind Codul Administrativ al României nu face altceva decât să reducă aproape la disoluţie autoritatea statului român în unele zone ale ţării, în care populaţia românească este redusă numeric, şi va favoriza obţinerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic şi formarea unei enclave etnice în inima României. Astfel, românii din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, în care sunt numeric minoritari, nu vor mai avea nicio şansă de supravieţuire.

Din punctul nostru de vedere, acestea sunt argumentele pentru care vă solicităm să nu promulgaţi Legea privind Codul Administrativ al României, lege pe care o considerăm neconformă cu o serie de prevederi din Constituţia României, iar promulgarea ei în forma adoptată de Parlament va avea consecinţe grave pentru România, în anul când aniversăm Centenarul Marii Uniri”.

Audiență la Președintele României

Reprezentanții celor două asociații solicită, prin intermediul aceleiași scrisori și o audiență, duminică, „29 august a.c., de la ora 19:00, la încheierea marşului de protest organizat pentru contestarea votării Codului Administrativ de către Parlamentul României”, pentru a-i prezenta domnului președinte Klaus Iohannis și alte argumente împotriva adoptării Codului Administrativ, dar și principalele probleme cu care se confruntă comunitatea românească din cele trei judeţe pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale.

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.