SOCIAL 9 martie 2011

Adopţii puţine şi nevoi multiple la nivel de Protecţia Copilului

de Monica Vrânceanu | 11 vizualizări
Interviu cu directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna, Vass Maria Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Covasna este instituția care se ocupă de tot ceea ce ține de protecția copilului și de aspectele sociale legate de familii - mame și copii în special, la nivelul întregului județ. De-a lungul ultimilor ani, Direcția și-a lărgit foarte mult sfera de atribuții, chiar dacă unele dintre acestea ar fi trebuit să fie direcționate către autoritățile locale, tocmai pe

Interviu cu directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna, Vass Maria

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Covasna este instituția care se ocupă de tot ceea ce ține de protecția copilului și de aspectele sociale legate de familii - mame și copii în special, la nivelul întregului județ. De-a lungul ultimilor ani, Direcția și-a lărgit foarte mult sfera de atribuții, chiar dacă unele dintre acestea ar fi trebuit să fie direcționate către autoritățile locale, tocmai pe principiul subsidiarității, care spune că deciziile se iau la nivelul cât mai apropiat de cetățean. Cu toate acestea, DGASPC continuă să se ocupe atât de cazurile sociale din cele mai multe localități ale județului, cât și de chestiuni ce se referă la găzduirea copiilor, abadnonul acestora, reabilitarea celor proveniți din medii cu probleme și adopții. Șefa Direcției, Vass Maria, ne-a acordat un interviu în care vorbește atât despre aspectele generale pe care le cuprinde activitatea instituției cât și despre chestiuni concrete aplicate pe specificul fiecărei laturi de activitate.

Doamna Vass, cum ați descrie aria de acțiune care corespunde în prezent Direcției, comparativ cu cea din trecut?

Situația este complet diferită, mai ales prin prisma investițiilor care s-au făcut cu ani în urmă, prin diverse programe naționale sau europene, care au dus la desființarea vechilor centre de plasament și înlocuirea acestora cu centre rezidențiale, case de timp familial și centre de plasament modular. În prezent, Direcția oferă prin acestea o gamă variată de servicii la nivelul întregului județ și avantajul noilor structuri este acela că aici ajung copii care au șansa de integrare mai bună. Este vorba despre diferența dintre vechile centre de plasament, care găzduiau câte 100 sau 200 de copii și conțineau de fapt dormitoare imense, gestionate de un personal mult mai larg, așa cum era și normal. Acum, noile servicii au redus numărul copiilor, astfel încât personalul poate crea o legătură cu fiecare dintre ei, iar copiii pot simți că trăiesc ca și într-o familie, atmosfera fiind una mult mai apropiată și caldă. Avem centre de zi, de recuperare, rezidențiale și modulare în tot județul, ceea ce face ca nevoile în acest sens să fie acoperite, aici adăugându-se, desigur, asistența maternală. În concluzie, aspectele din prezent sunt cu mult schimbate față de ceea ce însemna în trecut asistența și protecția copilului.

Detaliați aceste noțiuni referitoare la centre și spuneți-ne care este atitudinea celor direct implicați - părinții?

Centrele de zi și de recuperare sunt la Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt și Chilieni, centrele rezidențiale la fel în zone diverse ale județului. La centrele de zi vin copii proveniți din familii cu probleme, dezorganizate sau limitate financiar; practic, copiii vin aici de dimineață, se lucrează cu ei, li se dă câte o masă caldă, iar seara se întorc la familiile lor. Centrele de recuperare funcționează ca și cele de zi, cu diferența că există un program de recuperare ambulatorie pentru cei cu dizabilități. Copiii care ajung în aceste centre sunt învățați tot ceea ce ține de o educație elementară, chestiuni care într-o familie normală nici nu s-ar concepe că s-ar putea să nu fie știute - de la amănunte care țin de igienă până la unele ce țin de comportament. Selectarea copiilor care ajung în aceste centre se face prin mai multe feluri, fie prin sesizări sau cereri, însă în general nu a existat o atitudine de reținere din partea părinților - poate oarecum la început, la Baraolt, însă apoi au înțeles și părinții că totul vine de fapt în ajutorul copiilor.

Ce ne mai puteți spune despre plasamentul familial și asistența maternală?

În întregul județ avem în prezent peste 300 de copii în plasament familial, acest termen însemnând că atunci când avem de-a face cu o renunțare a părinților la copil, încercăm înainte de toate plasarea minorului către persoane din familie - rude. De exemplu, dacă o familie se destramă și niciunul dintre părinți nu vrea să ia în creștere copilul, acesta ajunge la noi și atunci căutăm să-l dăm spre creștere bunicilor, mătușilor, rudelor. În plasament familial se acordă o sumă lunară de 97 de lei pentru copil, plus alocația de stat, deci nu poate fi vorba despre interese financiare, banii fiind foarte puțini. Dar este bun acest tip de plasament, deoarece menține copilul în familie, părintele putând reveni oricând pentru a-l lua spre creștere. În ceea ce privește asistența maternală, aici avem 320 de copii în prezent, însă această latură este grav afectată de scăderea numărului de asistenți maternali, care fie s-au pensionat fie și-au căutat alt loc de muncă, existând tot mai puțini care se interesează de această meserie, ca urmare a salariilor mici. Așa se face că avem 34 de posturi vacante, în prezent lucrând cu 157 de asistenți maternali din 191 câți ar trebui să avem.

Ați avut probleme legate de asistenții maternali de-a lungul timpului, din punct de vedere al comportamentului acestora?

Sigur, probleme diverse se ivesc și am avut, însă foarte puține grave. Asistenții maternali sunt angajați atunci când îndeplinesc anumite condiții - legate de spațiul locativ, de conduită, stare psihologică și recomandări. Dar am avut și două cazuri de violență, s-au desfăcut contractele de muncă iar acum avem din această cauză și un proces pe rol.

Ce ne puteți spune despre adopțiile din județul Covasna?

Aici există o situație foarte interesantă, numărul adopțiilor scăzând odată cu Legea 273 din 2004 care a adus noutăți și a modificat procedura, în sensul în care a transformat-o în una destul de greoaie. Înainte de această lege, dacă un copil era abandonat timp de șase luni, se putea începe darea sa spre adopție, însă acum există o întreagă procedură care trebuie urmată, termenul de ”abandon” nemaifiind atât de simplu de utilizat. Astfel, dacă un copil este lăsat în spital, de exemplu, trebuie ca noi să-i căutăm părinții și rudele până la gradul IV. Ceea ce este cel mai interesant este faptul că fără acordul părinților - al mamei în general, pentru că tații nu prea există, nu poate fi dat copilul în adopție, chiar dacă, paradoxal, este lăsat în grija Direcției; adică mamele merg pe ideea că nu se pot ocupa acum de copii, dar vor putea peste câțiva ani și atunci îi vor lua lângă ele. Nu prea se întâmplă așa, însă pentru că nu există acceptul mamei, copilul devine tot mai greu adoptabil odată ce crește, mai ales că familiile care vor să adopte caută copii până în doi-trei ani, pentru a-i putea integra în rândul lor mai ușor.

Care sunt statisticile referitoare la adopții?

Între 2005 și 2009 s-au realizat câte cinci adopții pe an, în 2010 am avut opt adopții, iar anul acesta am încheiat până acum o singură adopție. În ceea ce privește familiile, există în prezent șapte familii apte să adopte - capacitatea aceasta au dobândit-o în urma mai multor evaluări și alte două familii care sunt în curs de evaluare; dincolo de acestea, mai există și alte familii care au cerut informații și sfaturi cu privire la primii pași care trebuie urmați pentru a începe procesul de adopție. Ceea ce e interesant este că între 1998 și 2002 am avut 161 de adopții în județul Covasna, ceea ce înseamnă 30-40 anual. Jumătate dintre acestea erau adopții naționale și jumătate adopții internaționale, iar de aici se vede că nu mai este atât de ușor ca un copil să fie declarat adoptabil, urmare tocmai a faptului că este implicat acceptul părinților, chiar dacă aceștia au fost decăzuți din drepturi. Din experiența mea, eu cred că ar trebui să găsim o cale de mijloc, astfel încât să nu privăm copiii de șansa de a crește într-o familie normală doar pe principiul că poate cândva vor fi luați acasă de părinții naturali.

În ceea ce privește violența asupra copiilor, ce fel de cazuri avem la nivelul județului?

Violența - cea verbală, fizică și sexuală nu este o noutate nici pentru județul Covasna, cunoscut ca fiind un județ liniștit, dar avem astfel de cazuri care se resfrâng direct asupra copiilor, cam 50-70 anual. Sigur, cea mai des întâlnită este violența verbală, dar și aceasta poate afecta puternic un copil; în plus, abuzurile fizice și neglijența sunt foarte des întâlnite - aici vorbesc în special de copii lăsați singuri în casă zile întregi, cazuri în care cel mai mare copil are zece ani și cel mai mic câteva luni - chiar recent am luat șapte copii de la Târgu Secuiesc, după ce aceștia stătuseră singuri mai multe zile. În ceea ce privește violența fizică și cea sexuală, aici vorbim de cazuri foarte grele și delicate, pe care nu le identificăm foarte ușor decât atunci când copilul este cel care vorbește direct. Abuzurile sexuale asupra copiilor apar în special în familiile foarte sărace și dezorganizate, fiind vorba în general despre abuzul comis de concubinii mamelor asupra fetițelor. În aceste situații este nevoie de foarte multă terapie - și nu doar pentru copil ci și pentru mamă; aici intervine iar problema personalului redus al Direcției, care lucrează cu un singur psiholog.

Ce ne puteți spune despre proiectele pe care le are Direcția în derulare imediată.

Cel mai mare și mai important proiect este cel referitor la construirea unui Centru de Primire în regim de Urgență pentru Copiii străzii, acesta având o valoare de 316.000 de euro plus TVA și fiind derulat prin Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene. Banca finanțează proiectul cu 250.000 de euro, beneficiarului îi revin 66.000 de euro, pe care noi îi vom achita punând la dispoziție un teren, prin Primăria Sfântu Gheorghe. Centrul se va construi în strada Borviz spre Șugaș Băi și va oferi servicii pentru 15 copii, urmând să aibă camere spațioase, curte cu teren de joacă, astfel încât să ducem acolo copii pe care-i găzduim acum în Centrul de la blocul Sing-Sing. Proiectul a fost câștigat în 2009, a urmat apoi perioada avizelor și aprobărilor, acum se va ține licitația și sper ca în august să îl avem construit, deoarece banii există deci nu vor fi probleme în acest sens. Mai avem, desigur, și alte proiecte, mai mici, legate de pagina web a instituției, sarcinile nedorite în rândurile mamelor cu antecedente în abandonul copiilor și altele.

În încheiere, cum caracterizați sistemul de protecție socială a copilului la nivelul județului Covasna?

Lucrez în sistem de zece ani și pot spune sigur că nu e o muncă ușoară și avem mereu de învățat ceva în plus. Deși s-a evoluat enorm de-a lungul timpului, sistemul de asistență socială din județul Covasna mai are încă nevoie de dezvoltare, deoarece ducem lipsă de servicii cum ar fi cele pentru copiii cu nevoi speciale sau cu comportament deviant, pentru copii care ajung să comită fapte penale și alte asemenea particularități. Ar mai fi nevoie și de servicii de consiliere de sine stătătoare, care să aibă specialiști destui astfel încât să se poată lucra așa cum trebuie pe fiecare caz în parte. Un accent foarte mare aș pune însă pe dezvoltarea serviciilor de consiliere și a centrelor de zi, în subordinea directă a autorităților locale. Fiecare consiliu local ar trebui să aibă un compartiment, un birou sau măcar o pesoană care să se ocupe de cazurile sociale ale comunității respective. Ideea nu e una degeaba, pentru că de la nivelul unei instituții județene este foarte greu să gestionezi tot ce cuprinde județul, în contextul în care doar câteva localități au o Direcție de asistență socială, așa cum are Sfântu Gheorghe. Dacă s-ar ocupa direct consiliile locale de problemele ce apar pe social, urmând să ajungă la noi doar ceea ce nu s-ar putea rezolva la nivelul consiliilor, ar fi mult mai bine și s-ar mișca mai repede treburile, pentru că atunci când oamenii au o problemă primul pas e să meargă la primărie, deci evident autoritățile locale știu cel mai bine necazurile oamenilor.

Distribuie articolul:  
|

Anunțuri

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.