Șeful primului laborator din județ acreditat de Ministerul Sănătății pentru testarea COVID-19, dr. Fejér Szilárd, într-un interviu despre cum poți să afli dacă ai avut coronavirus 

De la instaurarea stării de alertă în România, respectiv în perioada 15 mai – 22 iunie, în județul Covasna au fost raportate 36 de cazuri noi de COVID-19. Statisticile locale nu sunt îmbucurătoare, dar nici nu trebuie să creeze panică, ci doar să ne facă mai atenți, spun specialiștii. În primul și deocamdată singurul laborator acreditat de Ministerul Sănătății în județul Covasna pentru realizarea de teste COVID-19 decontate de stat s-au prelucrat peste 4.100 de teste RT – PCR până în prezent. Cele mai recente constatări arată că virusul SARS-COV-2 este în comunitate, fapt dovedit prin numărul de pacienți depistați pozitiv care ajung să se testeze pe cont propriu, în afara protocolului național, potrivit șefului laboratorului de la Pro-Vitam, dr. Fejér Szilárd, expert școlit la Universitățile Cambridge și Szeged. Acesta ne-a spus că se pregătește, la nivel național, un studiu privind imunizarea populației, în care vor fi selectați, pe bază de eșantionare și covăsneni. 

Despre acest plan, dar și cine și cum poate afla dacă a avut COVID-19, ce înseamnă testele IgG și IgM, care sunt diferențele dintre acestea și RT-PCR, respectiv testele rapide sau ce tip de test propriu dezvoltă echipa de cercetători din județul Covasna, în interviul următor. 

Mulțumesc pentru faptul că ați acceptat să facem un nou interviu pe subiectul COVID-19. Ca să trecem direct în temă, spuneți-ne, care este diferența între testul RT – PCR și testul de detecție a anticorpilor IgG și IgM specific infecției SARS-COV-2?

Testul Real Time PCR depistează infecția actuală cu noul coronavirus, iar testele imunologice depistează răspunsul sistemului imunitar după demararea infecției. Asta înseamnă că în momentul în care sistemul este atacat, atunci produce un răspuns la patogenul care invadează corpul, prin care elimină acest patogen, care poate să fie virus, bacterie. Un tip de răspuns este producerea de anticorpi. Sunt diferite tipuri de anticorpi care pot să se lege de patogenul respectiv și astfel să indice pentru celulele care distrug acest patogen unde să se ducă. Acesta este în mare rolul anticorpilor. Ei se pot detecta cu metode de imunologie în laboratoarele care fac analize medicale. 

Adică putem să aflăm dacă am avut COVID-19 sau nu?

Trebuie subliniat aici că pentru coronavirus încă foarte multe lucruri nu se știu. S-ar putea ca dacă pacientul trece printr-o infecție fără simptome să nu aibă un răspuns imunitar adecvat și atunci titrul anticorpilor să nu fie detectabil. Sunt și alte răspunsuri imunitare care nu produc anticorpi care sunt detectate. Dar, în general, putem să spunem că cine are anticorpi pentru coronavirus, asta înseamnă că a trecut de boală. 

Diferența dintre aceste tipuri de teste și cel rapid, care este?

Este sensibilitatea și specificitatea. Testele rapide nu au de obicei sensibilitate mare, deci trebuie să ai un titru mare de anticorpi astfel încât să fie detectat și nici specificitatea nu este excelentă, în sensul în care poți să ai rezultate fals pozitive și poți să ai și rezultate fals negative.

Dar sunt testele rapide bune la ceva? 

Nu. Din experiența noastră, din feedback-ul pe care îl avem de la spitale, asta vedem, că foarte multe fals pozitive care sunt internate, sunt testate cu PCR și ies rezultate negative. 

Se întâmplă și invers? Adică să fie bolnav și testul rapid să arate că nu?

Da. S-ar putea să scape un pacient infecțios care e testat cu test rapid. Din momentul infecției, sau din momentul în care pacientul infectează pe alții, până când se produc anticorpi, durează cam 5 – 7 zile pentru cei de tip IgM și aproape două săptămâni pentru anticorpii de tip IgG. Testele rapide serologice depistează anticorpii IgG și IgM. Testele pe care noi le facem tot asta detectează, dar este o metodă mult mai sensibilă. Oricum, utilizabilitatea acestor teste nu este pentru depistarea infecțiilor curente. 

Dar pentru ce?

Este efectiv pentru ajutarea diagnosticului. Sau clarificarea unor situații în care pacientul a fost bolnav, dar nu a știut dacă a avut coronavirus sau nu. 

Cum se fac acestea? Ce anume se recoltează și cum?

Pentru testele rapide se recoltează sânge capilar, deci din deget. Pentru testele imunologice pe care noi le facem se recoltează sânge venos. La PCR se recoltează exudat nazal și exudat faringian. 

Sunt dureroase?

Dacă se fac corect, nu sunt dureroase. Recoltarea pentru testul PCR, deci exudatul nazo-faringian efectiv este foarte incomod. Nu e o experiență plăcută deloc, dar nu e dureroasă dacă e recoltată cum trebuie. 

Am mai discutat asta, dar întreb din nou, în momentul de față, cine trebuie să facă testul RT – PCR?

Testul PCR ar trebui să fie făcut de pacienții care trebuie să se interneze la spital sau să se ducă în locuri aglomerate, care sunt expuși la mult contact cu oamenii. Cam ăsta e targetul. 

Pentru cine este recomandat testul de detecție a anticorpilor IgG și IgM specific infecției SARS-COV-2?

Pentru acesta, cei care au avut ceva simptome în ultimele două-trei luni: răceală, febră, dureri musculare și care nu au fost testați cu PCR, deci nu sunt pacienți confirmați COVID. Dar se va demara și un studiu național de imunizare a populației, în care vor fi selectați, pe bază de eșantionare, pacienți și din județul Covasna și va fi determinat dacă au anticorpi sau nu. 

Dar testul rapid?

Eu profesional nu recomand testul rapid deloc. Mai există un altfel de test rapid, care detectează direct virusul, din exudat nazo-faringian, dar nici sensibilitatea acestui test nu e foarte bună încă. Dar s-ar putea ca acest test care detectează antigenul, nu anticorpul, ar fi de cea mai mare utilizabilitate, fiindcă se poate utiliza foarte ușor, la companii, dar nu are încă specificitate și sensibilitate. 

Și în laboratorul vostru lucrați cu toate aceste tipuri de teste? 

Nu lucrăm cu teste rapide, din cauza acestor probleme de specificitate. Dar lucrăm la dezvoltarea testului propriu pentru depistarea de anticorpi tip IgG, la care avem acum, săptămâna asta, rezultate foarte promițătoare. Dacă putem să ajungem la o sensibilitate bună, atunci vom încerca să comercializăm acest test. 

Apropo de comercializare, la ce tarife se ridică fiecare dintre aceste teste? Știu că un test Real Time PCR este undeva la 350 de lei. 

Da. Un test de tip IgG este peste tot în jur de 100 – 120 de lei, la noi e 100 de lei. IgM costă de la 80 la 120 de lei. 

Câte astfel de teste s-au realizat până acum?

Am realizat mai multe teste IgG decât IgM. În jur de 120 de teste IgG și în jur de 90 de teste IgM. Și am făcut mai mult de 4.100 de teste Real Time PCR. 

Am înțeles că sunt și alte județe care solicită aici testări.

Da. Pe lângă Covasna, sunt din Harghita și Brașov. 

Cum poate să știe un om de rând, care vrea să afle dacă a avut coronavirus, ce tip de test de imunitate să aleagă? 

Acum trebuie să ne ducem după recomandarea producătorului. Acesta recomandă ca ambele teste, și IgM și IgG să fie efectuate, pentru că așa e sensibilitatea cea mai mare a metodei. Noi recomandăm ambele. Dacă chiar au trecut mai mult de trei, patru săptămâni de la simptome, atunci poate opta să facă IgG. Trebuie subliniat că dacă avem un test imunologic negativ, nu excludem posibilitatea că nu am trecut de această boală. Avem câteva cazuri care au avut Real Time PCR pozitiv, dar au trecut fără anticorpi detectabili. Dacă nu se detectează, atunci riscul de îmbolnăvire este mare, dacă se detectează, riscul de îmbolnăvire este mai mic, dar nu se cunoaște exact câți anticorpi trebuie să ai ca să nu te îmbolnăvești. 

Și ce se întâmplă dacă descoperiți pe cineva că a trecut prin boală? Trebuie să anunțați autoritățile?

Nu anunțăm autoritățile. E o informație în plus pentru pacient. Momentan, până când are titrul de anticorpi mari, este posibil să nu se mai reinfecteze, deci probabil că se mai poate relaxa puțin comportamentul acestui pacient. Dar nu putem exclude posibilitatea reinfectării. 

Până la urmă el a fost în comunitate atâta timp, probabil a împrăștiat virusul dacă l-a avut. Nu trebuie să se sesizeze cineva?

Nu cred, fiindcă în prezent focarele sunt cam binecunoscute. Dacă apar focare, atunci oricum se vor identifica de către DSP-uri pe bază de teste PCR. Chiar dacă cineva vine și vedem că a avut boala, nu prea vedem că are rost să se facă o anchetă epidemiologică. 

La un moment dat ziceați că fluxul de muncă s-a stabilizat, că au fost foarte multe solicitări pentru teste la începutul stării de urgență, iar apoi au scăzut. Acum care este situația? 

Momentan, fiindcă avem focare și în Târgu Secuiesc și mai sunt câteva zone dubioase, avem mai multe teste. Dar oscilează. Acum chiar putem să spunem că facem testări de rutină, nu mai muncim atât de mult ca în primele luni. Primim între 30 și 140 de probe zilnic. 

Ne puteam aștepta la situația asta, în care au apărut noi focare de coronavirus, după relaxare?

Da, era de așteptat. Interesant este că noi ne-am dat seama că se va schimba situația după relaxare prin numărul de pacienți care au venit la noi la cerere pentru test PCR și au ieșit pozitivi. În aprilie am avut câteva cazuri, apoi au fost două-trei săptămâni în care nu am avut niciun pacient care se prezenta și era pozitiv, dar acum am avut mai mulți pacienți săptămâna trecută, care chiar au venit și au avut simptome, de asta au venit, și au fost depistați pozitivi. 

Dar felul în care este acum protocolul impus de stat, e unul bun? Adică testarea gratuită, decontată de stat, vine doar în cazul în care ești contact direct. 

Persoanele care vin singure pentru testare corespund răspândirii comunitare, care nu se poate trasa foarte ușor. Aceste investigații cred că ar trebui să fie gratuite, dar statul trebuie să aibă niște principii clare. Dacă vine un pacient că a avut febră, deci nu e neapărat indicație să fie testat pentru coronavirus. Abordarea statului e cam ok, din punctul ăsta de vedere. Ceea ce cred că nu e ok este izolarea pacienților asimptomatici în spitale. Sunt foarte multe discuții pe această temă. Noi deja am recomandat de mai multe ori ca acești pacienți să nu fie izolați în spital, chiar dacă au un test pozitiv, ci să poată să fie izolați la domiciliu. Acum, din păcate, cadrul legal nu permite acest lucru. Asta cauzează foarte multe discuții în spațiul public și neîncredere față de autorități, care nu cred că e un lucru bun. 

Cei care vor să se testeze în laboratorul vostru de la Pro-Vitam trebuie să se programeze?

Pentru testarea PCR trebuie făcută programare. Pentru testarea imunologică nu trebuie. Zilnic de la ora 07:00 până la 11:00, când avem program pentru recoltare, se pot recolta probe. 

Un sfat pentru cetățenii județului Covasna, legat de aceste testări, care ar fi?

Cu toții vrem să evităm o nouă stare de urgență, iar asta înseamnă că trebuie să fim foarte responsabili și chiar să purtăm mască în public, să nu ne ducem în locuri aglomerate dacă nu e absolut necesar, să păstrăm distanța socială, să ne spălăm foarte des pe mâini. Până când nu avem vaccin, cam acestea sunt singurele lucruri cu care putem să ne luptăm cu acest virus. 

Care este perspectiva pentru perioada următoare? Cum credeți că va evolua situația în județ la noi, la cum se vede din testări?

Să sperăm că nu mai ajungem la nivelurile de infectare din aprilie, dar s-ar putea să avem o creștere constantă a cazurilor, care poate fi ținută sub control. Ăsta este și planul autorităților, să nu supraaglomerăm spitalele, dar să putem să trăim o viață cvasi-normală, până când va fi un vaccin disponibil, care va mai dura probabil un an.