Farkas József, noul epidemiolog la DSP Covasna: „Am știut dintotdeauna că doresc să ajut oamenii”
Farkas József s-a mutat recent din Târgu Mureș la Sfântu Gheorghe. De patru luni și-a început activitatea în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Covasna. După liceu, a avut de ales între chimie, farmacie și medicină, iar decizia pe care a luat-o s-a dovedit a fi cea mai potrivită, spune el. Medicul specialist ne-a povestit că a ales această ramură pentru că l-a fascinat dintotdeauna prevenția bolilor, nu neapărat tratamentul acestora. Cum arată o zi de lucru a unui epidemiolog, care este cea mai interesantă parte a profesiei sale, dar și ce sfaturi are tânărul medic pentru oamenii care nu au studiat epidemiologia, dar care vor să se ferească de virusuri, aflați în interviul următor.
- Cum ați ales să studiați anume această specialitate? Ce v-a atras cel mai mult?
Tot timpul m-a atras prevenția în locul tratamentului bolilor. Este mult mai ușor, mai ieftin, dacă păstrăm starea de sănătate, decât dacă încercăm să tratăm bolile survenite și astfel avem o viață și mai plăcută și mai frumoasă. Cred că medicina modernă ar trebui să pună accent pe prevenție, pe lângă tratament.
- Care e cea mai frumoasă amintire din anii de studenție?
Este o întrebare foarte bună. Nu pot remarca un anumit moment, dar ne-a plăcut că am fost studenți cu foarte puține responsabilități, fără griji, în afara studiilor (care în mare parte au durat de dimineața până seara), nu ne-au preocupat problemele lumii. Mi-a plăcut să studiez, iar astfel nu mi-a fost greu să particip la cursuri sau lucrări practice.
- Ați știut dintotdeauna că veți deveni medic?
Nu am știut. Am avut de ales între chimie, farmacie și medicină. În schimb, am știut dintotdeauna că doresc să ajut oamenii. Nu regret absolut deloc faptul că am rămas la alegerea medicinei ca facultate.
- De cât timp sunteți medic specialist epidemiologie la DSP Covasna?
Din 16 ianuarie 2023, deci de patru luni.
- Care e cea mai interesantă parte a profesiei pe care ați ales-o?
Mie mi se pare cel mai interesant când trebuie să ne deplasăm pe teren pentru a investiga și rezolva anumite probleme de sănătate publică. În aceste cazuri, putem interacționa mai ușor, mai direct și mai eficient cu persoanele implicate, iar măsurile de prevenție pe care le propunem se înțeleg mult mai ușor decât dacă le-am comunica prin telefon sau în scris.
- Dar care e partea care vă place cel mai puțin?
Acele activități care nu necesită creativitate, de exemplu introducerea datelor într-o bază de date sau centralizarea și raportarea unor indicatori.
- Cum arată o zi de lucru?
Mare parte a activității se desfășoară în birou (în laborator, microbiologul, respectiv chimistul lucrează pe probele preluate din județ), cu prelucrarea raportărilor primite de la medici de familie, spitale, răspunsuri la adrese, raportări regulate (săptămânale, lunare, trimestriale, anuale), comunicări cu alte instituții, spitale etc. În caz de apariție a unor boli infecțioase, care se consideră urgență de sănătate publică, ne deplasăm în teren pentru investigații suplimentare, anchetă epidemiologică și soluționarea cazului/cazurilor, activitate desfășurată în cadrul Programului Național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare.
Alte activități ale colegilor mei din Serviciul de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile includ managementul programelor naționale (vaccinări, supraveghere și control al infecțiilor asociate asistenței medicale, supraveghere și control HIV/SIDA, prevenire, supraveghere și control al tuberculozei etc.), autorizări sanitare de funcționare.
- Ați activat la DSP Mureș pe timp de COVID-19. Cum ați descrie experiența de acolo?
A fost o perioadă foarte stresantă pentru că nu știam cât de gravă este boala produsă, care sunt riscurile, cât de repede se transmite. Nu aveam o imagine asupra duratei pandemiei. Această lipsă de perspectivă, care era prezentă de fapt peste tot în lume, era factorul care producea cel mai mare stres.
Din punct de vedere profesional, am învățat foarte mult, nu doar teoretic, ci și practic, cum se manageriază un focar, o epidemie sau o pandemie. A fost o adevărată rampă de lansare pentru mine.
- DSP Covasna este mai nou și pe Facebook. Cât de importantă credeți că este și vizibilitatea în online pentru instituțiile statului din domeniul sănătății?
Vizibilitatea asigură încredere oamenilor. Deci orice informație vizibilă, pe înțelesul tuturor, ar putea spori colaborarea între populație și instituțiile statului. În lumea de astăzi, aproape fiecare persoană caută în online înainte de a lua o decizie cu privire la sănătatea personală și a familiei. Ar fi bine ca aceste decizii să fie bazate pe informații verificate din surse oficiale.
- Cum credeți că vă afectează această profesie în viața de zi cu zi? Adică, mai în glumă, mai în serios, epidemiologii se spală mai des pe mâini decât alții, fac mai des curățenie în casă sau își dezinfectează mai des obiectele personale pentru că sunt conștienți de infecțiile pe care le pot transmite?
Sincer, în cele mai multe situații, nu mă afectează mai mult decât l-ar afecta pe orice alt medic cei șase ani de facultate și patru-șase ani de specializare. În cazul în care sunt bolnav (infecții ale căilor respiratorii sau a tractului digestiv) sau am în jurul meu oameni bolnavi, simt că sunt mai atent decât alții în vederea prevenirii transmiterii infecției. În aceste situații, consider că fiecare persoană, care are o infecție acută respiratorie sau cu cale de transmitere aeriană, ar trebui să poarte mască sau să se izoleze în primele două-trei zile ale bolii și să se spele cât mai des pe mâini.
- Ce sfat aveți pentru oamenii care nu au studiat epidemiologia, dar care vor să se ferească de virusuri și să intre cât mai puțin în contact cu diverse boli?
Adevărul este că nu putem să ne ascundem de îmbolnăviri. Copiii par a fi mai „bolnăvicioși” deoarece ei nu s-au întâlnit deocamdată cu atâtea virusuri cu câte s-au întâlnit adulții. Acest lucru este perfect normal. Ca să ne „întărim” imunitatea, trebuie să trecem prin aceste îmbolnăviri, posibil și de mai multe ori. Tratamentul infecțiilor cu virusuri este doar unul simptomatic (antiinflamatoare, respectiv împotriva febrei, durerii de cap, vărsăturilor). Doar infecțiile cu bacterii se tratează cu antibiotice.
Nu putem preveni de tot infecțiile. Însă putem să reducem durata și intensitatea simptomelor. Pentru asta trebuie să avem o alimentație echilibrată și să ne susținem imunitatea cu suplimentele alimentare potrivite. Când suntem bolnavi, trebuie să ne respectăm prietenii și colegii noștri purtând mască de protecție și spălându-ne des pe mâini. Prevenția este cheia sănătății.