„E adevărat, această frică există, dar nu este întemeiată pe realitate”, spune dr. Andy Rosin

Anual, la Centrul de Transfuzii Sanguine al județului Covasna ajung între 3.500 și 4.000 de donatori. Un număr bun, raportat la situația din teren, dar e loc de mult mai bine, explică directorul Andy Rosin. Mai ales în contextul actual, când spitalele, închise din cauza pandemiei de COVID-19, se pregătesc să își primească din pacienții care au avut parte de uși închise. Duminică, pe 14 iunie, s-a marcat, într-un fel sau altul, Ziua Internațională a Donatorului de Sânge. Dar cei care fac acest gest neprețuit știu că nu este nevoie de vreo ocazie specială să vorbim despre cât de importantă și de necesară este donarea de sânge. 

Pandemia de coronavirus a rescris multe reguli și obiceiuri, dar, în ciuda tuturor necunoscutelor, rămâne clar faptul că cel puțin un aspect al vieții sociale, de care depind vieți, nu ar trebui să fie lăsat deoparte. Este vorba despre donarea de sânge. Acum, în perioada în care multe spitale, inclusiv cel din Sfântu Gheorghe, se pregătesc să primească din nou pacienți cu diverse patologii, nu doar COVID-19 și să redeschidă sălile de operații, este extrem de necesar ca donarea să „recupereze” ce a pierdut în starea de urgență, pentru ca sistemul sanitar să intre în „normal” fără probleme sau fără vreo criză de sânge.  

„E loc de mult mai bine pentru că oamenii au avut un recul absolut de înțeles, ca de exemplu frica de contaminare. (...) E adevărat, această frică există, dar nu este întemeiată pe realitate. (...) A fost anxietatea asta generală, stresul COVID-ului, au fost mulți factori care au dus la o descreștere a donării. Pe noi nu ne-a deranjat foarte tare în acea „epocă” pentru că spitalele erau goale, dar acum au început să se umple. Și eu am preferat să nu mobilizez atunci donatorii, să nu se strice sângele. Ei, acum e momentul înceapă să doneze”, a declarat luni, pentru Observatorul de Covasna, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine (CTS) Covasna, dr. Andy Rosin, care punctează că în prezent fiecare donator este binevenit la sediul instituției, din Sfântu Gheorghe, strada Bánki Donát. 

De fapt, spune acesta, „nevoia de sânge este permanentă” și nu este nicio clipă de pierdut pentru că deja în alte orașe „au repornit cât de cât spitalele și cer foarte mult sânge. Sunt mulți pacienți de-ai noștri, din județul Covasna, plecați prin alte părți, pentru că spitalul nostru nu prea funcționează nici acum. Și aceea cer sânge pentru pacienții covăsneni au și dreptate să ceară”, ne-a spus directorul Centrului de Transfuzii Sanguine Covasna.  

Dincolo de alb și negru 

În mai, când instituția a marcat, printr-o conferință de presă, dotarea, cu ajutorul Consiliului Județean Covasna, cu un tunel special de decontaminare și echipamente speciale pentru prevenirea răspândirii COVID-19, dr. Rosin spunea că CTS Covasna se poate lăuda, în general, pe lângă o curățenie demnă de o secție de chirurgie, și cu performanță, mai ales având în vedere faptul că populația județului este îmbătrânită și provine, în special, din zona rurală. 

Întrebat acum cărui fapt se datorează această performanță, directorul CTS a vorbit despre bunăvoința populației care donează, dar a ținut să explice și că situația arată bine din punct de vedere al specificului județului Covasna, nu și la modul statistic absolut. 

„Nu poți să judeci în alb și negru”, a spus acesta, explicând: „Dacă stăm să luăm statistici adevărate, în sensul în care să fie foarte bine făcute, știu că de obicei se numără donatorii la mia de locuitori, dar trebuie să vezi și iei în calcul dacă sunt 1.000 de locuitori apți pentru donare. Or, dacă acei oameni nu se încadrează în grupa de vârstă 18 – 60, degeaba ai multe mii de locuitori. Iar la noi populația este îmbătrânită. A fost dintotdeauna așa. Sporul natural de populație în județul Covasna a fost negativ încă dinainte de 90. Eram unul dintre județele cu natalitate foarte mică. Dacă nu se nasc generații noi, generațiile vechi îmbătrânesc și populația aptă pentru donare se împuținează. Ținând seama de aceste criterii, care sunt foarte vizibile, obiective și ținând seama de faptul că această populație de 200.000 de locuitori cu vârste destul de mari este și răspândită, nu este grupată ca în Sectorul 3 din București, începem să ne punem problema dacă varianta aceea de calcul sec la mia de locuitori nu e foarte realistă. Eu ca să mă duc să fac o colectă mobilă la Baraolt, trec un munte. Donatorul din Baraolt dacă vrea să vină până la mine trebuie să treacă un munte”. 

Colectele mobile, în zona „gri”

În zona „gri”, adică aceea a incertitudinii, rămâne și răspunsul întrebării „Când se reiau colectele mobile?”. O întrebare justificată mai ales de succesul pe care le-au înregistrat aceste acțiuni nu doar pe raza județului Covasna, ci și dincolo de aceasta, în localități brașovene ca Victoria, Prejmer sau Bod, printre altele. 

„Depinde de București, nu de noi. Abia așteptăm să le reluăm. E nevoie de sânge și în pandemie. Că sunt mult mai mulți bolnavi de alte boli, decât COVID și au nevoie de sânge”, ne-a spus directorul Rosin. 

Și dacă este ceva ce a putut să ne învețe pandemia de coronavirus, este că lupta pentru același obiectiv ne face mai puternici, o lecție care nu este străină de domeniul donării de sânge.  

Iar o regulă de aur este aceea care spune: „Donând și ajutând pe cineva, (n.red. oamenii) pot să spere că și când vor avea ei nevoie, vor fi ajutați de altcineva”, a punctat dr. Andy Rosin. 

Ce îi motivează pe covăsneni să doneze sânge

Nu sunt puțini, dar e adevărat că nici mulți, cei care au făcut din donarea de sânge un obicei. Ce îi motivează? Se pare că bucuria de a ajuta. 

„Donez în primul rând pentru sănătatea mea. Dacă donezi ai șanse mai mici să suferi infarct miocardic, ți se întărește imunitatea și ai risc mai mic să faci cancer. Al doilea lucru foarte important pentru mine este că ajut oamenii care au nevoie de mine, de sângele meu. Eu acum trei, patru ani am început să donez și într-adevăr simt că fac ceva bun pentru cineva, că am reușit să salvez viața unui om pe care poate nici nu l-am văzut în viața mea”, ne-a spus Kányádi Sándor, un donator de sânge din Sfântu Gheorghe.  

„Sincer, ce m-a motivat pe mine în a merge să donez sânge a fost un simplu impuls - acela de a ajuta, pe alții, dar și pe mine. Citisem într-un articol de sănătate că donarea de sânge face un mare bine organismului, acesta creând alte celule roșii. Eu personal mă simt foarte revigorat după fiecare donare. În plus, am văzut că multă lume merge la donat și m-a făcut și pe mine să merg, nu am avut teamă, că nu era ceva complicat. Am vrut pur și simplu să fac un bine. Era oarecum ca o datorie a mea față de ceilalți”, ne-a spus Bogdan Stroie, care ne-a precizat că a participat atât la campanii mobile de donații, organizate la Întorsura Buzăului, dar a fost și la Centrul din Sfântu Gheorghe. 

Tânărul din Întorsura Buzăului spune că de la prima donare a aflat că este donator universal, cu grupă OI și că acest lucru l-a impulsionat.  

„Nu mă duc de dragul banilor, cum fac alți oameni, este doar un act de omenie față de cei aflați în suferință. Încurajez pe toată lumea să vină la donat. Le garantez că nu au de ce se teme. Asistentele de la Sfântu Gheorghe sunt de nota 10. Mereu sunt acolo dacă aveți probleme în timpul donării, fie vi se face rău, sau altceva, sunt acolo sa vă ajute. Luna următoare voi merge din nou la donat”, a spus Bogdan Stroie. 

„Prin donare de sânge poți ajuta mai multe persoane și este un efort relativ mic. În special în perioada asta după pandemie, când nivelul stocurilor de sânge este mai redus decât oricând, donarea de sânge se realizează într-un mediu steril, deci nu există risc de a te îmbolnăvi de Covid. Eu personal am donat ultimele două ori la Szimpla, că este într-o ambianță mult mai relaxantă. Abia aștept să fie iarăși posibilă donarea la ei. Cu siguranță voi fi prezent”, ne-a spus și Birtalan Csanád din Sfântu Gheorghe. 

Alte exemple demne de amintit sunt campaniile organizate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Covasna, care, din trei în trei luni, mobilizează mai bine de 30 de angajați să doneze sânge, dar și cele ale pompierilor, motocicliștilor sau colectele mobile care au loc la cafeneaua Szimpla din Sfântu Gheorghe. 

Cei interesați să își ajute semenii, mai ales în contextul actual, trebuie să știe care sunt condiţiile pentru a putea dona, potrivit informațiilor CTS: vârsta 18-60 ani; greutate minimă 55 kg; stare bună de sănătate (fără boli cronice sau medicamente luate în ultimele 2 săptămâni); mic dejun şi lichide (apă, ceai, cafea, lapte) servite înainte de donare (obligatoriu!); interzis consumul de băuturi alcoolice cu 48 de ore înainte de donare; interzis fumatul cu 2 ore înainte şi după donare. 

Creșterea gradului de conștientizare asupra importanţei donării de sânge

Așa cum am precizat anterior, anual, la mijlocul lunii iunie se marchează Ziua Internațională a Donatorului de Sânge. Sărbătoarea vrea de fapt să crească gradul de conştientizare asupra importanţei donării de sânge, dar şi să încurajeze cât mai mulţi oameni să doneze în mod voluntar, fără vreo recompensă. 

În 2020, tema evenimentului a fost „Sângele salvează sigur vieți”, iar sloganul – „Donează sânge și fă din lume un loc mai sănătos”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). 

„Ziua Mondială a Donatorului reprezintă o ocazie de a aduce în atenție importanța actului donării și de a le mulțumi, încă o dată, donatorilor. Necesitatea de a dispune de sânge şi produse de sânge sigure pentru transfuzii este esențială, la fel ca și contribuţia donatorilor benevoli adusă sistemelor naţionale de sănătate. Astăzi salut și efortul depus de colegii mei din centrele de transfuzii pentru a asigura necesarul colectei în special în această perioadă. Este nevoie de o reorganizare din temelii a acestui domeniu și de schimbarea legislației”, a fost mesajul transmis duminică de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.  

Organizația Mondială a Sănătății arată că la nivel mondial sunt colectate aproximativ 118,4 milioane de donații de sânge, 40% dintre acestea fiind în țările cu venituri mari, țări ce adăpostesc 16% din populația lumii.

Statisticile mai arată și că România se află pe ultimele locuri la numărul de donatori de sânge în Europa: doar 2% dintre români donează, în timp ce, la fiecare trei secunde, un om are nevoie de produse sanguine, potrivit RFI.ro. 

Datele oficiale arată și că o singură donare poate salva viețile a trei persoane.

Așa că nu ar fi mult dacă am spune că Ziua donatorului de sânge trebuie să fie marcată în fiecare zi. Atât ca semn de prețuire pentru cei care lasă picături din propria ființă pentru a-și salva semenii, cât și pentru a marca importanța acestui gest fără egal. Și nu, nu ar fi o sărbătoare care s-ar pierde în cotidian, ci din contră, ar fi acea bucurie zilnică ce ne-ar putea aminti cât de puternici suntem împreună și ce mult contează să fim alături unii de ceilalți atât la bine, dar mai ales la greu. 

Sursă foto: Centrul de Transfuzie Județean Covasna, Inspectoratul de Jandarmi Județean Covasna și Observatorul de Covasna.