Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Grüman Róbert, afirmă că respectarea prevederilor Cartei europene a limbilor minoritare sau regionale, ratificată de ţara noastră, depinde de „bunăvoinţa legislativă a majorităţii”, lucru pe care l-a adus în atenţia Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei de la Strasbourg.

Grüman Róbert a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că săptămâna trecută a participat, în calitate de membru, la şedinţa plenară a Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale, iar printre subiectele aflate pe ordinea de zi s-a numărat Raportul privind punerea în aplicare a dispoziţiilor prevăzute în Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, precum şi alte câteva teme importante pentru comunitatea maghiară din România.

„În faţa plenului am vorbit despre faptul că, din păcate, realitatea de multe ori arată altceva, pentru că protecţia limbilor minoritare sau regionale depinde de bunăvoinţa legislativă a majorităţii. Deci, în practică observăm că, în România, Guvernul nu alocă fonduri necesare pentru folosirea limbilor minoritare sau regionale la nivelul autorităţilor locale şi judeţene unde minorităţile au o pondere de peste 20% şi legea prevede ca fiind obligatoriu pentru autorităţi să folosească aceste limbi”, a declarat Grüman Róbert.

Acesta a amintit, în context, că prezentarea raportului a fost precedată de o dezbatere la care au fost prezenţi raportori şi experţi ai Consiliului Europei, care au recomandat statelor membre să creeze condiţii pentru respectarea prevederilor Cartei, cum ar fi, spre exemplu, crearea unui fond guvernamental care să ajute la implementarea multilingvismului şi chiar introducerea statutului de limbă regională oficială în zonele în care populaţia minoritară are o pondere însemnată.

Potrivit lui Grüman Róbert, subiectul va fi repus anul viitor pe ordinea de zi a Conferinţei Consiliului Europei cu tema „Multilingvism în administraţia locală şi regională”, ce va avea loc în perioada 28-30 mai 2018 în România, respectiv în localitatea covăsneană Balvanyos.

La rândul său, consilierul judeţean Klárik Attila, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe, relaţii cu instituţii europene şi programe transnaţionale din cadrul Consiliului Judeţean Covasna, a declarat că la Strasbourg s-a discutat şi despre petiţiile depuse de Consiliul Naţional Secuiesc pe tema recunoaşterii şi respectării simbolurilor comunităţii maghiare, respectiv cea privind formularele bilingve, semnată şi depusă de 154 de ONG-uri maghiare din judeţul Covasna. Potrivit acestuia, cele două teme vor fi monitorizate anul viitor de către forul european.

„Din cinci în cinci ani, experţi din cadrul Consiliului Europei monitorizează aplicarea acestei Carte, iar România va primi vizita de monitoring anul viitor, în partea a doua a anului. Aş dori să subliniez că, din punctul meu de vedere, Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, care a fost ratificată de România în anul 2007, a fost aplicată între ghilimele, fără o metodologie mai adecvată. Din punct de vedere al traducerii materialelor din limba oficială a statului, nici până azi nu există fonduri şi procedura naţională pentru aplicarea legii. Deci, fiecare consiliu local aplică aceste prevederi cum poate, cu aparat de lucru ce poate fi remunerat sau nu. În multe cazuri, şi mă refer la Consiliile locale unde lipsesc traducătorii, aceste traduceri nici nu sunt făcute, sau sunt catastrofale”, a declarat Klárik Attila.