Prezența la urne, între agonie și extaz 

O nouă luptă politică pentru a prinde locuri în Parlamentul României s-a încheiat. La nivel național s-a remarcat atât prezența scăzută la vot, un record negativ istoric, cât și apariția în peisajul partidelor a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). La nivel județean, UDMR se declară mulțumit de scor și de prezență, dar spune că se putea și mai bine. După alegerile din 6 decembrie, PSD se repoziționează pe primul loc în preferințele electoratului românesc din Covasna. Iar PNL se declară dezamăgit de mobilizarea românilor, care nu au înțeles că votul ar fi putut să le aducă o reprezentare mai puternică în viitorul legislativ.

Rezultatele oficiale, dar totuși parțiale, nu finale, publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în urma scrutinului din 6 decembrie, arătau luni că 38.310 covăsneni, adică 70,34% dintre alegătorii din județ au votat candidații UDMR pentru Camera Deputaților. Pentru Senat, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – filiala Covasna a avut 39.763 de voturi, adică 72,28%. UDMR Covasna va avea în Parlament cu siguranță patru reprezentanți (trei deputați și un senator). Aceștia sunt directorul Parcului Industrial din Sfântu Gheorghe, Miklós Zoltán, directorul Direcţiei Agricole Covasna, Könczei Csaba, inginerul din Sibiu, deputatul Benedek Zakariás, la Camera Deputaţilor şi senatorul László-Ödön Fejér. Urmează și etapa de redistribuire, care va stabili și cine va ocupa celelalte posturi disponibile pentru județul nostru. 

„Suntem după o bătălie enorm de mare. În primul și în primul rând din cauza că s-a schimbat percepția multora în ultimele nouă, 10 luni de zile și în plus, desigur, am văzut și la europarlamentare și acum la parlamentare că sunt unele forțe care au  vrut să piară UDMR-ul și ungurimea. Suntem totuși după rezultate foarte bune. (...) În județul Covasna trăiesc 11% din maghiarii din Transilvania, iar noi am contribuit cu mai mult de 11% la totalitatea voturilor primite de către UDMR. Vom avea trei deputați și un senator cu siguranță. (...) Cu toate problemele și greutățile pe care le-am întâmpinat, am putut păstra susținerea cetățenilor și la parlamentare, ca și la alegerile locale”, a declarat luni, într-o conferință de presă, președintele UDMR Covasna, Tamás Sándor. 

Pe locul al doilea s-a clasat PSD, care a luat 4.370 de voturi, adică 8,02%, pentru Camera Deputaților și 4.457 de voturi, 8,10%, pentru Senat.

„Suntem mulțumiți. În rândul partidelor românești din județul Covasna suntem pe primul loc. Asta înseamnă că oamenii au apreciat măsurile luate de guvernarea PSD și mai cred că pentru candidații noștri oamenii au mers la vot”, a declarat președintele interimar al PSD Covasna, Bogdan Barbu.  

Pe locul al treilea în preferințele covăsnenilor s-a aflat PNL, cu 2.769 de voturi (5,08%) pentru Camera Deputaților și cu 2.850 de voturi (5,18%) pentru Senat.

„Tendința se pare că a fost mai degrabă la nivel de partid, decât la nivel local. Nu cred că au fost votați candidații. Cred că mai degrabă a fost un vot național, să zic așa. Cel mai probabil este și un rezultat al măsurilor nepopulare care au trebuit luate din cauza pandemiei și al faptului că lumea nu a înțeles că trebuie să iasă la vot. Practic românii din județul Covasna cred că nu sunt suficient de conștienți care este valoarea votului lor. Faptul că PSD este pe primul loc, nu face decât să îmi confirme că foarte repede s-a uitat ce a însemnat guvernarea PSD în România și foarte repede se trece de la o extremă la cealaltă în politică. (...) Partidul Național Liberal va guverna într-o alianță, urmează să vedem care va fi această alianță și eu cred cu tărie că în următorii patru ani de zile va demonstra că se poate guverna bine având o majoritate chiar și făcută din mai multe partide”, ne-a declarat luni și președintele PNL Covasna, Olimpiu Floroian. 

Alianța USR Plus ocupă următorul loc, adică al patrulea, după numărul de voturi primite de la covăsneni, adică 2.496 pentru Camera Deputaților (4,58%) și 2.645 (4,80%) pentru Senat.

„Alegerile Parlamentare ne-au demonstrat că am reușit scoruri bune în localitățile unde avem organizații. În următorii 4 ani va fi prioritatea noastră zero să creștem alături de noi, cei mai vechi, oameni tineri și organizații noi care corespund principiilor noastre. Noi în politică locală am ales, poate un drum nespectaculos, și anume să încercăm din toate răsputerile să reprezentăm pe toți laolaltă, indiferent de etnie. Poate acest fel de a face politică este unul nespectaculos, dar din punctul nostru de vedere este drumul potrivit, etic, constructiv. Pe acest drum va merge în continuare organizația noastră”, au transmis copreședinții Alianței USR PLUS Covasna, Szilárd Dulanyi-Balogh și Radu Matei.

AUR – Alianța pentru Unirea Românilor a obținut în județul Covasna un scor de 2,84 % cu cele 1.549 de voturi pentru Camera Deputaților și 3,02% (1.666 de voturi) pentru Senat.

Pro România a adunat 1.294 de voturi pentru Camera Deputaților (2,37%) de la covăsneni și 1.528 (2,77%) pentru Senat. 

PMP Covasna a primit 951 de voturi din județul Covasna (1,74%) pentru Camera Deputaților și 1.020 (1,85%) pentru Senat.

Asociația Liga Albanezilor din România este o altă mirare pentru alegerile din județul Covasna, pentru că a obținut 680 de voturi aici, adică 1,24 % pentru Camera Deputaților, dar nu figurează în niciun clasament și pe lista de la Senat.

Și Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a obținut 567 de voturi (1,04%) în județul Covasna pentru Camera Deputaților, dar și 542 (0,98 %) pentru Senat.

Asociația Partida Romilor „Pro-Europa” a primit 424 de voturi din județul Covasna pentru Camera Deputaților (0,77 %).

Alte partide au adunat 16,54% din totalul voturilor exprimate pentru Camera Deputaților și 14,43% pentru Senat.

AEP mai arată și că la vot au fost 56.583 de covăsneni. Secții de votare au fost 214. 

Prezența la vot, între agonie și extaz 

Prezența de 31,18% pe județ a fost aproape de media națională. Potrivit informațiilor furnizate luni de UDMR, cea mai mare prezență la vot a fost în Estelnic, unde s-a înregistrat o prezență de 63,2%, cu toate că acolo primar este un reprezentant al Alianței Maghiarilor din Transilvania, nu al UDMR. Și la Bodoc s-a înregistrat un număr mare de votanți, 49,15%. Per general, din cele 45 de UAT-uri, în 23 s-au înregistrat prezență mai mare peste media națională – dar, de subliniat, un record minim istoric din istoria democrației din România. 

„În județ la noi am ieșit la media națională, aproape. 31,84% a fost media națională, iar 31,2% a fost media județeană. În zona Buzaielor a fost un procentaj scăzut, de 26,9, iar în restul județului 31,63. În fine, suntem la 31,20. (...) Aceste alegeri au fost atipice pentru că a fost foarte aproape de alegerile locale. În ultimii doi ani și jumătate am avut 5 alegeri, deci cetățenii pe drept sunt puțin obosiți de prea multe alegeri politice”, a spus în conferința de presă de luni, Tamás Sándor. 

Primarul din Sfântu Gheorghe și totodată președinte al filialei UDMR din municipiu, Antal Árpád, a spus că prezența scăzută la vot, la nivel național, poate să fie pusă pe seama pandemiei, nu atât pe dezamăgirea pe clasa politică, pentru că din cifre se observă că a scăzut numărul votanților în vârstă, iar față de acum patru ani, chiar a crescut puțin prezența în rândul tinerilor. 

„Dacă facem o analiză din punct de vedere demografic și ne uităm care au fost acele categorii care nu s-au prezentat la vot sau a fost o prezență mai scăzută, este clar că este vorba despre persoanele vârstnice. Există o corelație foarte strânsă între a sta acasă, a sta în mediul rural și a fi de vârstă înaintată. Deci este foarte evident faptul că a ținut acasă și frica de pandemie și poate și lipsa de implicare în aceeași măsură a unor autorități locale în mediul rural. Probabil când era vorba de alegerile locale s-au implicat mai mult sau oamenii au considerat că e mai important să își aleagă primarul de comună decât să își aleagă parlamentarul”, a spus edilul. 

Așadar, dacă reprezentanții UDMR sunt mulțumiți de prezența electoratului maghiar la votul din 6 decembrie, care se poate compara cu experiențe trecute, ba a și depășit unele praguri, din „tabăra” românească nu se aude același lucru. 

„Este un rezultat bun din punct de vedere al partidului. Dar ceea ce ne îngrijorează este prezența la vot. Cred că nu sunt singurul președinte de partid care se gândește la lucrul ăsta. Cred că și pandemia și-a spus cuvântul, dar nu doar ăsta este motivul. Cu siguranță lipsa de încredere a locuitorilor în toată clasa politică a primat și de asta nu au venit la vot. Pe de altă parte, mai sunt și foarte mulți oameni vocali, care acuză anumite lucruri, dar nu își exercită dreptul la vot. (...) Cu toate că neîncrederea oamenilor vizavi de clasa politică este mare, cu toate astea, eu cred că ar fi trebuit să iasă la vot. Nu spun că trebuia să voteze PSD sau PNL sau USR sau chiar AUR, ci să voteze pe cine cred ei că îi reprezintă, dar să iasă la vot. Nu putem să rămânem indiferenți cu privire la viitorul țării și al județului, până la urmă”, a mai spus, pentru Observatorul de Covasna, președintele interimar al PSD Covasna, Bogdan Barbu.  

„Sunt nemulțumit de faptul că românii din județul Covasna n-au înțeles că trebuia să iasă la vot și n-au înțeles mai degrabă ce înseamnă valoarea votului pe care l-au avut. (...) Mă deranjează faptul că românii din județul Covasna nu înțeleg că nu pot fi reprezentați decât printr-un vot atunci când își dau votul pentru Consiliul Local, Consiliul Județean, Parlament. Asta, de fapt, cred că este marea problemă și este în continuare o provocare pentru noi, să reușim să îi convingem pe românii din județul Covasna că trebuie să iasă la vot”, a spus și președintele PNL Covasna, Olimpiu Floroian. 

Rezultatele oficiale, dar parțiale, erau, luni seara, după centralizarea proceselor verbale din 95.25 % din totalul secțiilor de votare, următoarele: 

Camera Deputaților: PSD -  29.71 %, PNL - 25.21 %, USR PLUS - 14.73 %, AUR - 8.60 %, UDMR - 6.05 %, PMP - 4.68 %, PRO România - 4.18 %; 

Senat: PSD -30.16 %, PNL - 25.62 %, USR PLUS - 15.21 %, AUR - 8.69 %, UDMR - 6.21 %, PMP - 4.81 %, PRO România - 4.22 %.

Chiar dacă alegerile s-au încheiat, nu înseamnă că și lupta politică a ajuns la final. Acum se fac și se desfac alianțe, se pun condiții, se fac calcule și se pun în balanță „rețete” pentru viitorii patru ani ai României.