Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, consideră că recentele discuţii depre schimbarea Constituţiei României, deschise de preşedintele Traian Băsescu, ar trebui să cuprindă şi scoaterea sintagmei „stat naţional unitar” din conţinutul acesteia. Antal Arpad este de părere că legea fundamentală a ţării ar fi mult mai actuală şi mai aproape de realitate dacă sintag ma „stat naţional unitar” ar fi înlocuită cu cea de „stat multinaţional”. „Pe tema modificării Constituţiei ar trebui o dezbatere mult mai amplă şi cu siguranţă nu putem fi de acord ca România să se transforme într-o Republică prezidenţială, chiar dacă o numin doar semiprezidenţială. Ce am înţeles eu din ceea ce a spus domnul preşedinte este că dânsul ar dori ca Preşedintele să dizolve mult mai uşor Parlamentul... Eu cred că Parlamentul este o instituţie fundamentală a democraţiei (...). Dacă vorbim despre unicameralism sau ...

Landurile germane, exemplu pentru România

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, consideră că recentele discuţii depre schimbarea Constituţiei României, deschise de preşedintele Traian Băsescu, ar trebui să cuprindă şi scoaterea sintagmei „stat naţional unitar” din conţinutul acesteia. Antal Arpad este de părere că legea fundamentală a ţării ar fi mult mai actuală şi mai aproape de realitate dacă sintag ma „stat naţional unitar” ar fi înlocuită cu cea de „stat multinaţional”. „Pe tema modificării Constituţiei ar trebui o dezbatere mult mai amplă şi cu siguranţă nu putem fi de acord ca România să se transforme într-o Republică prezidenţială, chiar dacă o numin doar semiprezidenţială. Ce am înţeles eu din ceea ce a spus domnul preşedinte este că dânsul ar dori ca Preşedintele să dizolve mult mai uşor Parlamentul... Eu cred că Parlamentul este o instituţie fundamentală a democraţiei (...). Dacă vorbim despre unicameralism sau bicameralism, cred că ar trebui să vorbim depre o Cameră la nivelul Bucureştiului, la nivel naţional, iar cea de-a doua Cameră ar putea să se transforme în parlamente ale celor 9, 12 sau 17 regiuni“, a explicat Antal Arpad, admiţând că cele două camere ale Parlamentului, în actuala formă, sunt „oarecum ineficiente“. În acest sens, Antal Arpad crede că exemplul landurilor germane este cel mai bun, putând constitui „un model de urmat şi pentru România”. Antal Arpad mai crede, totodată, că în contextul schimbării Constituţiei ar fi binevenită şi o prevedere prin care limba maghiară să devină limbă oficială, alături de limba română, în unele zone ale ţării. „Există o realitate a României, iar Constituţia ar trebui să fie cât mai aproape de această realitate”, este de părere primarul Antal Arpad, care a făcut aceste aprecieri în nume personal şi nu ca punct de vedere oficial al UDMR. Propunerile de schimbare a Constituţiei României, susţinute de preşedintele Traian Băsescu, prevăd tot existenţa republicii semiprezidenţiale (aşa cum este şi acum România), însă cu marea diferenţă că Preşedintele ar putea să dizolve, în situaţii de criză, Parlamentul, în vreme ce acesta din urmă nu l-ar mai putea suspenda pe Preşedinte sau l-ar putea suspenda în condiţii mult mai restrictive decât cele de până acum. Reorganizarea administrativă reprezintă un alt punct susţinut de preşedinte, actuala formă fiind considerată de specialişti depăşită şi foarte costisitoare. În acest sens, se vorbeşte despre regionalizare, fie că aceasta ar putea fi una administrativă, precum în Franţa, ori inclusiv politică, apropiată unei structure federale, precum în Spania. Referitor la Parlament, se vehiculează două posibilităţi: Parlament unica meral sau bicameral, însă cu atribuţii diferite pentru Senat, ai cărui membri s-ar alege altfel decât până în prezent.

Specialiştii UDMR, singurii capabili de o reorganizare a regiunilor conform cerinţelor UE

Primarul Antal Arpad spune că singurii din România care au, în prezent, o documentaţie bazată pe cerinţele Uniunii Europene în ceea ce priveşte regândirea regiunilor de dezvoltare sunt specialiştii UDMR. În legătură cu recenta declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu, prin care acesta arăta că ar fi benefică o regândire administrativă a României prin crearea unui număr de 9-12 judeţe sau regiuni, în loc de 41 de judeţe, Antal Arpad nu crede că aceasta ar fi soluţia eficientizării administrative, deoarece nu ar aduce mari schimbări faţă de actuala situaţie a regiunilor de dezvoltare. „Noi am prezentat, de mai multe ori, în diferite conferinţe şi congrese, materialul despre cum ar trebui regândite regiunile de dezvoltare şi, evident, am putea discuta, după aceea, despre transformarea acestor regiuni de dezvoltare în unităţi administrativ-teritoriale”, a declarat Antal Arpad. Conform proiectului UDMR referitor la regiunile de dezvoltare, elaborat în 2008, acestea ar urma să fie 16 la număr: Regiunea Botoşani-Suceava; Regiunea Bacău-Iaşi-Neamţ-Vaslui; Regiunea Brăila-Buzău-Galaţi-Vrancea; Regiunea Constanţa-Tulcea; Regiunea Bucureşti; Regiunea Călăraşi-Ialomiţa-Ilfov; Regiunea Giurgiu-Teleorman; Regiunea Dolj-Mehedinţi-Olt; Regiunea Gorj-Vâlcea; Regiunea Argeş-Dâmboviţa-Prahova; Regiunea Arad-Caraş-Severin-Timişoara; Regiunea Alba-Hunedoara; Regiunea Sibiu-Braşov; Regiunea Covasna-Harghita-Mureş; Regiunea Bistriţa-Năsăud-Cluj-Maramureş; Regiunea Bihor-Sălaj-Satu Mare.

Monica Rizea