- Parlamentul României, în speţă Camera Deputaţilor, face parte dintre cele mai importante instituţii din stat, fiind putere legislativă. Am moştenit foarte multe legi şi în special ordonanţe de urgenţă care trebuiau analizate şi aprobate în Parlament. În acest sens, este o activitate

- Care sunt primele impresii pe care vi le-aţi făcut în cele aproape şase luni de când PSD a câştigat prima poziţie dintre partidele româneşti din judeţ în alegerile parlamentare?

- Parlamentul României, în speţă Camera Deputaţilor, face parte dintre cele mai importante instituţii din stat, fiind putere legislativă. Am moştenit foarte multe legi şi în special ordonanţe de urgenţă care trebuiau analizate şi aprobate în Parlament. În acest sens, este o activitate foarte intensă atât în plen cât şi la comisii. Personal, făcând parte din Comisia de politică economică şi privatizare din cadrul Camerei Deputaţilor, desigur că încerc să duc spre rezolvare toate problemele din colegiul în care am fost ales, dar şi din întreg judeţul Covasna. Din păcate, cu toate că PSD este la guvernare, dat fiind faptul că această criză economică şi financiară mondială afectează dur şi ţara noastră, principalul obstacol în rezolvarea unor probleme stringente pentru judeţ este lipsa resurselor financiare în momentul de faţă la bugetul de stat. Cu toate acestea, am încercat atât la legea bugetului, cât şi printr-un anumit lobby la ministerele finanţatoare să determinăm alocarea cât mai multor fonduri pentru dezvoltarea judeţului.

- Sunteţi acuzat cu constanţă şi dumneavoastră şi ceilalţi politicieni locali români de faptul că nu aduceţi bani pentru reabilitarea Pieţei „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe...

- UDMR este în momentul de faţă o formaţiune care se află în Opoziţie şi încearcă să-şi acopere propriile neîmpliniri de pe vremea când era la guvernere. Cu toate acestea, reamintesc acestora că încă de pe vremea când eram prefect au fost aduse fondurile necesare reabilitării Pieţei „Mihai Viteazul”, bani care au fost deturnaţi în altă parte, iar în momentul de faţă am depus toate demersurile la ministerul Mediului ca să intre în finanţare un proiect pe amenajare spaţii verzi în valoare de circa 5 milioane de lei. În concluzie, acuzaţiile UDMR nu au niciun fel de fundament, fiind nişte gesturi strict politicianiste într-o panoplie mai largă de acţiuni prin care încearcă să creeze tensiuni interetnice în judeţele Covasna şi Harghita.

- Legat de aceste metode specifice UDMR prin care Uniunea nu urmăreşte altceva decât crearea de conflicte între maghiari şi români, cum vedeţi şirul de atacuri, tot mai numeroase şi mai vehemente, aduse la adresa prefectului judeţului Covasna?

- Instituţia Prefectului funcţionează peste tot în ţară în baza unei legi care oferă nişte prerogative foarte clare prefectului şi care totodată îl obligă pe acesta să acţioneze în baza acestor prerogative. Nu am constatat din şirul de acuzaţii aduse prefectului ca acesta să fi făcut abuzuri în serviciu. El îşi face pur şi simplu datoria legală. Acest lucru deranjează UDMR pentru că până în momentul de faţă patru ani au avut un prefect numit de ei şi care nu a putut să ia măsurile legale atunci când acestea se impuneau. Toate aceste lucruri ies acum la iveală, în urma controlului făcut recent de Corpul de Control al Ministerul Administraţiei şi Internelor. În concluzie, ar fi bine ca UDMR să înveţe că sunt nişte instituţii ale statului român care au ca atribuţii controlul atât în administraţia locală, cât şi în domeniul public şi privat, şi că aceste instituţii trebuie să-şi facă datoria conform legii, ele nemaifiind la cheremul lor.

- Cum comentaţi acuzaţiile conform cărăra în prezent în Covasna şi Harghita sa trecut la epurare etnică, datorită schimbărilor ce au loc la nivelul conducerilor instituţiilor deconcentrate?

- Toate aceste schimbări au avut loc ca urmare a aplicării unei Ordonanţe de Urgenţă emisă de Guvernul României, ordonanţă care stabileşte caracterul politic al acestor funcţii, clarificând odată pentru totdeauna acest lucru. UDMR câtă vreme a fost la putere timp de 12 ani tot politic şi-a impus nişte membri la conducerile acestor instituţii. Această forma ţiune trebuie să se obişnuiască cu faptul că acum se află în opoziţie şi că atunci când va reveni din nou la putere va avea ocazia să-şi numească din nou reprezentanţi la conducerile acestor instituţii. Ar fi cazul să renunţe la ideea de a face o problemă etnică din una care de fapt este politică.

- Dacă este o problemă politică şi PSD şi PD-L îşi numesc acum oamenii, atunci de ce aţi păstrat în funcţie directori maghiari la unele instituţii şi care nu sunt membri PSD?

- Prin faptul că am susţinut anumite persoane la conducerea instituţiilor deconcentrate ne-am asumat şi răspunderea privind performanţele din cadrul acestora. Am urmărit să promovăm persoane cât mai competente care să fie capabile să pună în aplicare programul de guvernare la nivel local, apartenenţa etnică a acestora nefiind un criteriu pentru susţinerea lor la ocuparea unor funcţii. Iată de ce se află şi maghiari între cei pe care noi îi susţinem. Referitor la reflectarea componenţei etnice în cadrul serviciilor publice deconcentrate, ea este relevantă prin prisma faptului că analizând această componenţă la nivelul funcţionarilor publici din instituţii ea reflectă componenţa etnică de la nivelul judeţului. Iată de ce protestele UDMR sunt artificial create şi false. Am putea chiar să-i acuzăm că în instituţiile ce aparţin de administraţia locală, conduse de udemerişti, chiar ei sunt cei care nu respectă deloc acest criteriu al proporţionalităţii etnice în structura angajaţilor.

- Liderii UDMR, pe lângă faptul că au dat deja alte denumiri instituţiilor publice, se raportează de ceva vreme la autorităţile centrale de la Bucureşti ca la nişte autorităţi dintr-o ţară străină. Până unde credeţi că se va ajunge cu acestă descentralizare? Care credeţi că va fi nivelul maxim al autonomiei?

- Nivelul raportării şi modul de raportare la autorităţile centrale este stabilit prin lege şi legea trebuie respectată oriunde în România. În ceea ce priveşte descentralizarea, există un concept la nivelul Guvernului, dar această chestiune va fi aplicată uniform la nivelul întregii ţări. Pe teritoriul României nu pot exista niveluri diferite de autonomie locală. În ceea ce priveşte autonomia teritorială şi drepturile colective, aceasta este de neconceput în România întrucât avem o constituţie care nu prevede posibilitatea aceasta şi, în consecinţă, orice solicitări de această natură sunt în contradicţie cu legea fundamentală a ţării.

- Vorbim despre o Constituţie pe care tocmai această Uniune nu a votat-o…

- Indiferent dacă a votat-o sau nu, legea fundamentală a unei ţări trebuie respectată de toţi cetăţenii care trăiesc în acestă ţară, aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate şi democratice din Europa şi din lume.

- Duminică avem din nou alegeri, de acestă dată europene. Care este motivul principal pentru care cetăţenii ar trebui să voteze lista PSD+PC?

- Deşi în general se constată o oarecare apatie a electoratului faţă de alegerile europarlamentare, ele sunt foarte importante pentru că 70 la sută din legislaţia europeană care se aplică şi în România este votată în Parlamentul European. Iată de ce este foarte important ca în acestă perioadă dificilă de criză mondială, Parlamentul European să fie dominat de forţe de stânga, care în mod natural pun accent pe protecţie socială şi pe categoriile de cetăţeni cu venituri mici şi este foarte important pentru aceştia să susţină un partid de stânga, care le reprezintă cel mai bine interesele, în Parlamentul European.