Interviu cu Benedek Huszár János, noul primar al orașului Baraolt 

Alegerile locale din septembrie 2020 au adus schimbări la conducerea câtorva localități din județ, printre care se găsește și orașul Baraolt. Interesant este că aici un independent s-a clasat confortabil pe prima poziție, în vreme ce candidatul UDMR, partid care până atunci s-a aflat la putere, a ieșit pe locul al treilea, tot după un independent. Ce a dus la acest rezultat? Cine este noul primar? Ce obiective are și cum au fost primele luni în primărie, după învestire? Despre toate acestea, dar și despre alianța care i-a stat alături în campanie, am discutat chiar cu el, cu noul edil din Baraolt, Benedek Huszár János. Rezultatul discuției, în interviul următor. 

Sunt aproape trei luni de când ați preluat conducerea orașului Baraolt. Care au fost, până în prezent, cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat din funcția de primar?  

Cel mai important lucru este că am primit primăria, din punct de vedere al angajaților, într-o stare mai bună decât se vede pe dinafară. Colegii noștri sunt pregătiți, pot face mai multe decât au făcut până în momentul de față. Acest lucru mă ajută și mă pune pe un picior stabil. Problemele pe care le-am întâmpinat sunt o mulțime. Suntem în impas din punct de vedere al infrastructurii, al serviciilor și am văzut suprafața tuturor problemelor. Adâncimea nu am văzut-o încă atunci. Anumite adâncimi ale unor probleme am început să le văd când am intrat în dosare, procese și așa mai departe. Ceea ce m-a surprins este că gospodărirea domeniului public și privat a fost lăsată în paragină: contracte expirate, acte adiționale făcute aiurea. Dar, mă rog, vom trece și peste aceste obstacole. Nimic nu este atât de grav, încât să nu poată fi rezolvat.

Rezultatul alegerilor a fost unul interesant pentru localitate. Un independent s-a clasat confortabil, cu 36,75% din voturi, în topul preferințelor cetățenilor. Următorul clasat a fost tot un independent. De ce credeți că oamenii au ales să meargă spre varianta asta și ce a influențat rezultatul acestor alegeri? De ce nu au mai apelat la un partid, cum a fost până nu demult UDMR-ul?

Nu pot să spun că oamenii nu au mai ales un partid, pentru că dacă o să comparăm voturile date pentru primar cu voturile date pentru consilieri, atunci vedem că UDMR-ul conduce detașat. La consilieri are opt din totalul de 15, deci are o majoritate absolută. Aici (n.red. la primar) problema era personajul. Adică Baraoltul este oraș UDMR-ist. La lista de consilieri județeni și la președintele Consiliului Județean s-a arătat că da, într-adevăr, ține cu UDMR-ul. Dar personalitatea care a condus ca primar, tot în culori UDMR, nu a fost bine văzută de cetățeni și de aceea au schimbat pe un independent. 

Deci nu e vorba de partid, ci de candidat. 

Da. Și să știți că cu cât este localitatea mai mică, la alegerile locale totdeauna personalitatea contează mai mult, decât partidul în ale cărui culori candidează. 

Ce credeți că a făcut diferența între dumneavoastră și ceilalți candidați? De ce credeți că și-au pus peste 1.200 de cetățeni încrederea în candidatul Benedek Huszár János și nu în ceilalți? 

Pe de o parte eu cred că aceasta ține de acele valori pe care le-am realizat în ultimele două decenii, eu am fost primar înainte la Ilieni, între 2004 – 2008, realizările mele de acolo și plus realizările mele personale profesionale, din 2008 până în momentul de față. Eu am fost consultant pentru proiecte europene, independent, cu firmă proprie și am obținut peste 40 de milioane de euro din peste 50 de proiecte europene scrise, consultate și câștigate de mine personal. Acestea s-au axat mai ales pe infrastructura locală. Această experiență vastă pe care eu am realizat-o în județele Covasna și Harghita, am avut peste 40 de parteneriate cu primării în acești 12 ani de zile, cred că au pus încrederea în mine, spunând că dacă a făcut acest om acolo, și se vede și în zona Baraolt, am putut să arăt cu degetul că această stradă, acest sistem de alimentare cu apă, acest cămin cultural, acel buldoexcavator, este rezultatul muncii mele, atunci oamenii au fost convinși că dacă am putut atunci, voi putea și acum, în calitate de primar. Pe de o parte. Pe de altă parte e calitatea campaniei pe care am condus-o, doar prin forțe proprii. Tot ce înseamnă creier în campanie a fost rezultatul locului, al oamenilor de aici. Nu am avut niciun manager de campanie din afară, fotografiile, înregistrările video au fost făcute de oamenii locului. Eu am fost independent, dar am făcut un parteneriat cu alianța de dreapta, deci cu Alianța Maghiară din Transilvania. Nu am intrat în partid. Până în momentul de față nu am fost niciodată membru de partid, dar am făcut un parteneriat și deși am fost independent, diferența dintre mine și ceilalți candidați independenți, că am fost în total 4 inși, a fost că eu am avut echipă lângă mine.  

În viață e bine să învățăm din greșelile celorlalți. De aceea mi se pare interesant să vă întreb: de ce credeți că fostul primar nu a mai fost reales? 

Fostul primar este un om bun. Dar acești 8 ani au dovedit că nu este potrivit pentru acel ansamblu de sarcini pe care trebuie să îl ducă în spate un primar al unui oraș mic. În momentul de față putem să vorbim despre faptul că multe posibilități au trecut pe lângă orașul Baraolt, fără să fie fructificate. Aceasta este cea mai mare problemă. (...) În Baraolt și mai ales în localitățile rurale arondate orașului, nu s-au realizat acele tipuri de investiții pe care cetățenii locului le-au văzut peste tot, chiar și în comunele învecinate. Aici în zona Baraolt sunt șase UAT-uri. Baraoltul este centrul regiunii, dar evoluția făcută prin investițiile atrase prin fonduri publice, UE sau guvernamentale, de comuna Brăduț depășesc și nominal și ca pondere investițiile orașului Baraolt. Ei sunt la 10 milioane de euro investiți din programe europene. (...) Să știți că în 14 ani de zile, nu a fost cheltuit niciun euro din fonduri europene în Baraolt. Nu există localitate în județul Covasna, după cunoștința mea, unde să fi fost această situație. 

Care este în prezent relația dumneavoastră cu UDMR-ul? Dar cu celelalte partide? 

Este o relație bună. Am pus accent și am spus în mai multe înregistrări video din cadrul campaniei pe faptul că adversarul meu era actualul primar, dar nu partidul lui. În iulie am strâns mâna cu Alianța Maghiară din Transilvania, pentru a face campanie. Din octombrie, am dat mâna și cu UDMR pentru a lucra împreună pentru următorii 4 ani de zile. Voi aloca resurse, timp și energie, pentru a ajunge la un consens înainte de luarea deciziei și escaladarea diferitelor probleme. Înainte de fiecare ședință, când este pregătită ordinea de zi o transmitem la absolut toți consilierii locali și cu șefii fracțiunilor ne întâlnim și vorbim, discutăm până când ajungem la un consens. Eu nu spun că adevărul este totdeauna la mine. Când am o propunere o discutăm. Vreau să păstrez această conlucrare, să reziste, spre binele cetățenilor.  

Ce v-a determinat, în primul rând, să candidați pentru această funcție? 

Eu nu sunt din Baraolt. M-am născut în Bățanii Mici, acolo am trăit, dar aici am fost în școală 10 ani de zile. În anii 80, la începutul anilor 90 am văzut că Baraolt era un adevărat centru al acestei microregiuni. Aici trăiesc în momentul de față circa 20.000 de oameni. Nici jumătate cât în Sfântu Gheorghe. Zona este organizată în șase UAT-uri, în 19 localități. Dar numeric suntem puțini. Ne cunoaștem aproape cu toții, suntem rude, am fost în aceeași școală aproape toți. Am văzut că în acești 30 de ani de când am luat Bacul, după care am trăit în Cluj, la Sfântu Gheorghe, la Ilieni, că această zonă nu s-a dezvoltat. Prima dată a fost marea povară a mono-industriei, care a reprezentat mineritul, după aceea s-a pierdut și oamenii nu se mai regăsesc în zonă. Foarte mulți sunt plecați în Ungaria, Franța, Anglia, Spania, Italia. Ar vrea să vină acasă, dar nu au un trai decent. Apoi sunt foarte mulți care fac zilnic naveta spre Brașov, minim 500 de oameni, și spre zona Sfântu Gheorghe. Dar aici local nu prea este viață. (...) Sunt sate unde nu există nici apă, nici canal, nici gaz, nici drum modernizat. (...) Eu lucrând în ultimii 12 ani exact în această zonă, știu care au fost posibilitățile. Știu că posibilități există întotdeauna și știu ce înseamnă această sumă de 80 de miliarde de euro, care va fi consacrată dezvoltării României în următorii 7 ani. Este o sumă aproape de două ori mai mare decât a fost în ceilalți 7 ani, plus programele guvernamentale. Putem să atragem fonduri. 

Ne-ați spus că ați mai fost primar, în Ilieni, în perioada 2004-2008. Și atunci tot independent? 

Cum am spus, eu până acum nu am fost membru de partid. Nu spun că acest lucru este ceva satanic. Nici nu spun că nu voi fi niciodată. Dar până în momentul de față, mi-am realizat toate țintele ca independent și în momentul de față pot să spun că nu mă dezavantajează cu nimic fiindcă am păstrat totdeauna un dialog politic și social cu toți factorii politici, pe de o parte, și cu toate nivelurile de conducere, conducerea județeană și pot să spun că am chiar și cunoștințe bune, prieteni în Parlamentul României. Acest lucru înseamnă că dacă ești onest, nu vii cu teorii conspiraționiste, dacă porți dialog față în față, atunci nu ești în dezavantaj dacă ești independent. 

Ce s-a întâmplat de nu ați continuat la Ilieni cariera politică? 

Mi-am dat demisia în decembrie 2007. De ce? Am primit o primărie unde nu a fost inițiat nimic pe partea dezvoltării. În primul an de mandat nu am primit niciun ban din rectificare bugetară și nu am avut bani. În al doilea an, din banii noștri, am făcut 13 studii de fezabilitate. Din acele 13 studii, în doi ani am realizat 11 și pentru restul de două am avut proiecte câștigate de la Uniune. Chiar proiecte mari. Am făcut rost de 100 de miliarde de lei în doi ani jumătate. Așa că am inițiat niște dezvoltări intracomunitare. Am făcut grupul Lider, împreună cu Ozun, Reci și Chichiș. Apoi s-a schimbat legea și am inițiat unul mai mare. (...) Am câștigat un proiect PHARE, pe care l-am scris eu personal, astfel încât să băgăm zona Sfântu Gheorghe într-un pachet de dezvoltare între oraș și sate. Am câștigat vreo 100 și ceva de mii de euro pentru elaborarea strategiei de dezvoltare comună pentru șapte comune și Sfântu Gheorghe. (...) Când am ajuns aici, am stabilit cu colegii că îmi voi da demisia și voi deveni manager pentru această asociație de dezvoltare intercomunitară numită Sepsi. Așa am făcut. Era în decembrie 2007. În martie au apărut primele programe concrete. Atunci am aflat un lucru pe care nu îl știam înainte, că deși Uniunea ne-a dat, prin proiectul PHARE, 100 și vreo 30 de mii de euro pentru strategia de dezvoltare intercomunitară, nu mai putem depune proiect pentru orașe și comune împreună. 

Și ce s-a întâmplat mai departe? 

Peste jumătate de an am aflat că a picat proiectul meu și cariera mea. A fost un eșec pentru mine. Atunci am spus că eu nu o să mai candidez, că puteam în iunie deja, dar am spus că nu ar fi onest din partea mea. Am fost deja primar și deși am explicat și oamenilor de ce am demisionat, am considerat că nu ar fi fost onest să mai candidez încă o dată. Așa că m-am axat să fac consultanță pentru administrația publică. 

Chiar dacă este mai mică, este și în Baraolt comunitate de români. Cum comunicați cu această parte? 

Avem pe Facebook pagina Orașul Baraolt și acolo tot ce este postat este în două limbi. Pe de altă parte, în campanie m-am dus la preotul ortodox și i-am spus că sunt aici ca să discutăm și problemele comunității conduse de dânsul. După ce am fost ales a venit dânsul la mine și i-am spus tot acest lucru: dumneavoastră reprezentați comunitatea română, nu sunt multe persoane, până în 200 în tot orașul, și orice problemă este în comunitate să veniți la mine să discutăm. La Ilieni am făcut la fel. 

Este un semnal și pentru această parte a comunității, faptul că a fost ales un primar independent? 

Nu știu dacă acesta în sine are un mesaj aparte. Eu spun că oricine este primar, nu vorbim de naționalitate, de limbă, de etnie, de credință, ci trebuie să poarte grija tuturor comunităților care pe ideea subsidiarității își formează societatea. Trebuie să am grijă de toată lumea. Trebuie să purtăm dialog permanent cu fiecare subdivizie organizată în baza unei ideologii sau a oricărui aspect. 

În final, care sunt trei dintre cele mai importante proiecte pe care le aveți pentru acest prim mandat de primar în Baraolt? 

Modernizarea și, în unele locuri, realizarea infrastructurii, că în unele locuri trebuie reparat, iar în altele nici nu există, modernizarea și extinderea infrastructurii spitalicești și modernizarea și extinderea infrastructurii de învățământ. La infrastructură mă refer la apă, canal, gaz, iluminat și drum. Acesta este scopul major. Nu aș vrea și nu pot să dau exemple că strada x sau drumul comunal y, fiindcă, din experiență știu că posibilitatea nu vine în acel rând de prioritate pe care l-am stabilit noi. Este important ca noi să pregătim cât mai multe documente, sigur, cu o succesiune logică. (...) Includem nu doar orașul, ci și satele aparținătoare. Plus spitalul, plus școala. La școală acum avem nota conceptuală pentru o creșă nouă, cu 60 de locuri, patru grupe a câte 15 persoane. Grădinița cu program prelungit este pusă la punct. La școală este o investiție în curs de derulare, în valoare de 13 milioane de lei, finanțat din PNDL. (...) Este o investiție începută în 1988, care se va finaliza până la sfârșitul anului, dacă totul merge așa cum trebuie. (...) Pentru școală vrem să facem ce nu există și nu a existat: cantină, dar vom face și serviciu medical și stomatologic. Punem un accent mare pe învățământ. „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara”, zicea Spiru Haret. (...) La spital avem 79 de paturi. Nu vrem să îl mărim. Dar acum șase ani aveam doar patru medici, ne trebuiau 20. Acum avem 17. S-au pensionat unii și au venit alți medici noi, tineri. Acum în sănătate salariul este OK. Asta înseamnă că trebuie să dezvoltăm spitalul din punct de vedere al clădirilor și al dotărilor, ca să asigurăm în primul rând încrederea bolnavului sau membrilor de familie, ca prima dată să meargă la spitalul din oraș pentru că se face o diagnosticare competentă. (...) Acestea sunt cel mai importante lucruri.