„Referendumul este un succes al simțului civic, care s-a autoorganizat, în pofida inițiativelor organizațiilor politice”

Judeţul Covasna s-a situat pe ultimul loc la nivel naţional în ce priveşte prezenţa la Referendumul pentru revizuirea Constituţiei din 6 – 7 octombrie, cu un procent de 8,51, mult sub media națională, de 20,41%. Sunt mai mulți factori care au determinat absența a peste 90% dintre covăsneni la urne, spun specialiștii în sociologie, care subliniază că nu ar fi vorba de lipsa spiritului civic, ci chiar dimpotrivă. În același timp, sunt voci care transmit că boicotul referendumului înseamnă acum o redefinire a valorilor României.

Sociologul originar din Sfântu Gheorghe Veres Váler, conferențiar doctor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că situația înregistrată în județul Covasna, și anume faptul că locuitorii nu au ieșit la vot, nu este neapărat o noutate, având în vedere și alegerile din ultimii ani, care au avut relativ același rezultat. Totodată, punctează specialistul, referendumul a scos la iveală un comportament de autoorganizare civică prin care s-a dorit respingerea unor recomandări ale marilor puteri politice și nu numai.

„După cum am văzut acum, prezența la vot a fost mult sub media pe țară, dar trebuie să ne amintim că la ultimele scrutine, fie alegeri parlamentare, prezidențiale, Covasna cred că a fost tot pe ultimele locuri la prezență. Deci nu este o noutate în sine, însă este o absență mai mare în ultimul deceniu ca să zic așa, care se datorează, cred că unei neîncrederi mai ridicate în diferite inițiative care vin dinspre București, mai ales în rândul populației maghiare. S-a văzut și în Harghita, dar acolo este mai bine contrabalansată de recomandările UDMR, care, însă, sunt mai puțin urmate în Covasna. Așa văd eu situația. Recomandările, când nu e vorba în mod direct de recomandările pentru votul din Parlament sau votul aleșilor locali, sunt mai puțin urmate în procente în Covasna, decât în alte județe”, a declarat luni, pentru Observatorul de Covasna, sociologul și conferențiarul doctor universitar de la Facultatea de Sociologie din cadrul UBB Cluj-Napoca, Veres Váler.  

„Unii au vrut să exprime refuzul de a îngrădi, chiar și potențial, drepturile unor minorități”

Sociologul subliniază totodată că nu indiferența a fost motivul pentru care covăsnenii nu au ieșit la vot, ci din contră, a fost un boicot asumat cu scopul de a nu sprijini îngrădirea drepturilor unor minorități.

„Pe de altă parte, prezența la vot, sau mai bine zis absența, trebuie interpretată și coroborată cu boicotul care a fost inițiat de către USR, dar și de o parte a mass-mediei maghiare din România și o parte din liderii UDMR, cum era și Markó Béla, a cărei părerea fost preluată și de presa centrală. Boicotul a avut efect destul de mare asupra populației din România. Eu cred că pentru mai mulți decât simpatizanții USR-ului și o parte a simpatizanților UDMR-ului. Asta nu înseamnă că vor vota cu USR-ul neapărat, însă acum, de această dată, au urmat recomandările lor. Nu numai indiferență înseamnă această absență în acest caz, ci chiar un boicot care exprimă cumva respingerea recomandărilor partidelor de tip vechi, să zic așa, de PSD, PNL, parțial UDMR și PMP și în același timp respingerea faptului că totuși acest vot cumva este și contra drepturilor potențiale ale comunității gay. Deci este și ceva negativ, ceva rău, o discriminare, (...) adică unii au vrut să exprime refuzul de a îngrădi, chiar și potențial, drepturile unor minorități sexuale din România”, spune Veres Váler.

Nu în ultimul rând, sociologul originar din Sfântu Gheorghe mai spune că atât România, în general, dar și covăsnenii nu au vrut să sprijine valori contrare celor promovate la nivel european.

„O parte din prezența mai scăzută înseamnă un protest generalizat, care există de mai mult timp, dar nu înseamnă lipsă de spirit civic. În același timp, acum a fost un boicot, efectiv, care chiar înseamnă un simț civic foarte ridicat, fiindcă oamenii trebuiau cumva să respingă ceva care era organizat în mai multe direcții ca să fie cu succes. Un referendum de două zile, cu un cvorum scăzut la 30%, cu sprijinul mai multor biserici și mai multor partide mari, era de necrezut să nu fie cu succes. Și în pofida acestor lucruri, trebuia cumva ca oamenii să se organizeze să nu ajungem într-o situație în care să sprijinim niște valori care sunt contrare parcursului nostru european, valorilor europene. (...) Oamenii nu cred că e bine să ne contrariem cu autoritățile europene, de exemplu”, a explicat profesorul UBB, Veres Váler.

Referendumul un succes al simțului civic

De ce este referendumul un succes și nu eșec? Pentru că a dovedit că oamenii nu se lasă angrenați în orice fel de acțiuni, chiar dacă sunt promovate de partide puternice, mai spune sociologul.

„Referendumul este un succes al simțului civic, care s-a autoorganizat, în pofida inițiativelor organizațiilor politice, cu excepția USR-ului, și a unor biserici. Poporul român, bineînțeles cu participare activă a comunității maghiare a arătat că nu se poate induce orice fel de orientare și nu pot fi angrenați în orice fel de acțiuni, chiar dacă instituții foarte influente, cum e Biserica Ortodoxă, participă la acest lucru”, a explicat Veres Váler.

Reticența față de BOR și limitarea drepturilor

Explicații cu privire la comportamentul covăsnenilor vizavi de prezența la referendum ne-a prezentat și specialistul în administrația publică din județul Covasna, conf. univ. dr. Loránd Cziprián-Kovács, directorul extensiei de la Sfântu Gheorghe a Universității Babeș-Bolyai. Acesta spune că printre factorii care au influențat acest rezultat se găsesc formularea întrebării din buletinul de vot, reticența față de Biserica Ortodoxă Română a populației majoritar maghiare, dar și ideea de limitare a unor drepturi.

„Întrebarea așa cum a fost formulată riscă prea multe întrebări în sensul în care se poate spune că s-a făcut referire la altă chestie decât cea la care a fost supusa votului.  A doua  - e vorba despre o chestiune legată de atitudinea minoritară vizavi de Biserica Ortodoxă Română.  E o reticență față de Biserica Ortodoxă Română în sensul în care BOR-ul a primit mult, au fost restituite multe proprietăți imobiliare pe când celelalte confesiuni/biserici la care sunt parte maghiarii, nu au avut același tratament, deci e o reticență față de Biserica Ortodoxă Română. Gândiți-vă puțin că la nivelul lăcașurilor de cult s-au construit destul de multe cele ortodoxe, iar celelalte confesiuni n-au primit bani ca să și le renoveze pe cele existente. (...). Altă reticență față de acest referendum e faptul că dacă se face o asemenea liminare a unor drepturi, acum fie ele și legate de viața familială, atunci care ar fi garanția că la un moment dat majoritatea din Parlament se trezește, adoptă o lege de modificare a Constituției în care se limitează drepturile altor minorități, de exemplu cele etnice? Deci sunt trei mari posibile cauze față de rezistența la schimbare. Adică schimbarea în sens regresiv, din punctul meu de vedere.

Dacă Constituția reglementează în mod restrictiv familia atunci aici intervine o interpretare destul de interesantă din punct de vedere juridic. Dacă se introduce reglementare constituțională, adică un principiu de drept care guvernează tot ansamblul structurii juridice, legislative al unei țări, atunci s-ar fi pus niște piedici în sensul definirii familiei din punct de vedere juridic, adică în legislație, dacă e familia monoparentală”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, Loránd Cziprián-Kovács.

„Neam boicotat”

Pe de altă parte, consilierul de imagine al Mitropoliei Ardealului, îndrăgitul preot Constantin Necula, crede că acest referendum nu înseamnă nici victoria, nici înfrângerea cuiva, ci faptul că „suntem un neam boicotat”, iar acum este un moment foarte bun pentru România să îşi redefinească viitorul, „chiar dacă acesta va fi dureros”, potrivit Agerpres.

„Cred că a fost un exerciţiu de democraţie, de la care unii au renunţat şi au încercat să-şi lămurească propriile neputinţe, ceilalţi au încercat şi şi-au lămurit propria neputinţă. Suntem într-un nou punct de identificare a orizontului nostru uman şi cultural. Sper din toată inima să ne descurcăm cu urile născute între timp, să le atenuăm până într-atât încât să începem din nou să ne dăm mâna pe stradă. Vor fi ruperi care nu se vor mai vindeca în schimb niciodată, sunt conştient de asta. Şi cred că este un moment bun, foarte bun pentru România. Îşi poate redefini viitorul, chiar dacă acesta va fi dureros şi va trebui să învăţăm toţi să trăim după toate exigenţele pe care acest viitor ni le propune”, a declarat Constantin Necula, pentru Agerpres.

Întrebat dacă referendumul înseamnă victoria sau înfrângerea cuiva, Constantin Necula a răspuns: „Nu, nicidecum, nici nu se pune problema. (...) Nu a fost un scrutin, ci a fost o scrutare a orizontului şi cred, din punctul meu de vedere, că nu există o majoritate învingătoare aici, de aia am şi zis că suntem un neam boicotat, un neam care şi-a reafirmat poziţii pe care nu le-a avut niciodată. (...) Să ne ajute Dumnezeu să rămânem uniţi în lucrurile importante pe care le avem de îndeplinit”, a concluzionat consilierul de imagine al Mitropoliei Ardealului.

Aproape 91% dintre covăsnenii prezenți la vot au spus „Da”

Rezultatele finale ale referendumului pentru revizuirea Constituției au arătat că dintre cei 8,51% de covăsneni prezenți la vot, aproape 91% dintre aceştia au votat cu DA.

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Judeţean Covasna, în zilele de 6 şi 7 octombrie s-au prezentat la urne un număr de 15.546 de persoane, iar 2.676 au votat pe liste suplimentare.

Din totalul votanţilor, 14.099, respectiv 90,69% au răspuns DA la referendum, iar 1.172 (7,54%) au răspuns NU. S-au înregistrat 275 de voturi nule.

O participare record s-a înregistrat în localitatea Mărcuş, unde au votat 54,21% din totalul persoanelor aflate pe liste.

De asemenea, o prezenţă semnificativă a fost înregistrată la o secţie de votare din staţiunea Covasna, aflată la Clubul orăşenesc, unde participarea a fost de 37,17%. Aici, din cele 494 de persoane prezente la urne, 418 au votat pe liste suplimentare, fiind vorba despre turişti aflaţi în staţiune la tratament.

Prezenţă de circa 30% s-a înregistrat şi în localităţile Sărămaş, Lunca Mărcuşului, Lunca Ozunului şi Zăbrătău, mai arată datele prezentate de Agerpres.

Cea mai slabă participare la referendum a fost în localitatea Leţ, unde doar 10 din cele 517 persoane aflate pe liste au votat, respectiv 1,93%. În 11 localităţi din judeţ prezenţa la urne a fost mai mică de 3%.

Preşedintele Biroului Electoral Judeţean Covasna, judecătorul Jenică Chiper, a declarat, pentru AGERPRES, că nu s-au semnalat incidente în derularea scrutinului.

Au votat, în total, aproape 3,9 milioane de persoane

La nivel național, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendumul de revizuire a Constituţiei, organizat în 6 şi 7 octombrie, a fost de 18.279.011. S-au prezentat la urne 3.857.308 de alegători, reprezentând 21,10% din numărul persoanelor înscrise pe liste.

Voturi valabil exprimate la răspunsul „DA” au fost 3.531.732, reprezentând 91,56% din numărul participanţilor, voturi valabil exprimate la răspunsul „NU” - 249.412, adică 6,47%, iar voturi nule - 76.111, respectiv 1,97%.

Potrivit Legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, condiție care, în cazul de față nu s-a îndeplinit.

Iulia Drăghici

Daniela Luca