POLITICA 19 mai 2018

CJ Covasna: Limba maghiară, oficială în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română

de Iulia Drăghici | 840 vizualizări

Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei se reunește la Băile Bálványos

Problema utilizării limbilor în administrațiile locale nu este doar o chestiune de naționalitate, ci și una profesională, scopul este clar: limba maghiară să devină oficială în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română – s-a afirmat în cadrul conferinţei de presă ce a avut loc joi la Consiliul Judeţean (CJ) Covasna. Subiectul întâlnirii a fost legat de reuniunea de la sfârşitul lunii mai a Comisiei de specialitate din cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei.

„Ceea ce solicităm nu vine de la diavol”

„Scopul nostru este acela ca limba maghiară să devină oficială în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română, iar acest eveniment reprezintă un instrument al obiectivului nostru. Prin acest eveniment dorim să informăm opinia publică internaţională că reprezentanţii României folosesc un limbaj duplicitar, în străinătate arată, în lumina diferitelor legi, cât de bine a rezolvat România situaţia minorităților naţionale, însă noi, cei care ne confruntăm, în practică, cu această situație, avem o părere diferită. Totodată, se aplică dublă măsură în interiorul ţării, desigur, în cadrul acestei conferinţe se va vorbi şi despre acest aspect. Este sigur, dacă nu noi formulăm modul în care vrem să trăim și în ce mod vrem să ducem mai departe lucrurile noastre în administraţiile locale şi regionale, o vor face alții pentru noi. Experienţele din ultimele o sută de ani demonstrează că modul în care alţii doresc să trăim, ar însemna pieirea noastră” – a afirmat Tamás Sándor, preşedintele CJ Covasna, formulând obiectivul conferinţei de la Bálványos.

„O spun ca adept al vorbei directe: ceea ce solicităm nu vine de la diavol, ci este ceva ce funcţionează normal de zeci de ani în mai multe țări europene” – a subliniat preşedintele CJ Covasna, menţionând acele ţări europene care au mai multe limbi oficiale: Belgia, Finlanda, Italia, Slovenia, Serbia, Republica Moldova etc. Multilingvismul nu este doar o problemă de naţionalitate, ci este şi o problemă tehnică, profesională, dar şi constituţională şi legislativă – a accentuat Tamás Sándor, atrăgând atenţia şi asupra lipsei aplicării cu bună credinţă a recomandărilor internaţionale în România.

Schimbare de viziune: principalul nostru scop este punerea bazelor pentru următorii o sută de ani

„Este foarte greu să-i facem oamenii, care nu ne cunosc ca şi comunitate şi care nu au nici măcar informații fundamentale despre noi, să înțeleagă aspirațiile noastre” – a arătat Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR – Departamentul pentru administraţia publică locală. „În acest spirit, este important şi consider că este un succes în sine faptul că acest forum îşi ţine reuniunea aici, în Ţinutul Secuiesc, la Băile Bálványos, forum la care, participanții au prilejul nu doar să obțină informații captive, dar să și experimenteze personal valorile noastre, cultura noastră. Principala problemă în acest moment prezintă faptul că în România drepturile minorităţilor, drepturile lingvistice au un caracter incert, depinzând de generozitatea majorităţii, respectiv de contextul politic în permanentă schimbare” – a afirmat Horváth Anna care a definit scopul evenimentului, ca fiind acela de a stabili parteneriate la nivel internațional, de a câștiga formatori de opinie pentru cauzele comunității maghiare, pentru a deveni susținători ai proiectelor strategice ale UDMR, printre care şi MSPI.

„Drepturile minorităţilor europene, drepturile minorității maghiare din România trebuie transformate din răspundere morală în răspundere juridică a statelor, adică ridicate de la nivelul recomandărilor şi a convenţiilor-cadru, la nivelul directivelor europene și a unor prevederi constituționale. O astfel de răspundere juridică a trebui să se traducă în obligaţii asumate ferm, ale căror îndeplinire este garantată de instituțiile europene. În ceea ce ne privește, noi ne propunem o schimbare de viziune și atitudine, prin care să nu ne mai rezumăm la reflexii asupra întâmplărilor din ultimii o sută de ani, ci să obținem un cadru stabil de garantare a drepturilor, care vor oferi copiilor și nepoților noștri perspectiva următorilor sută de ani de existență ca membri ai unei puternice comunităţi maghiare în Transilvania” – a explicat Horváth Anna.

Acasă şi în Europa

Faptul că au loc astfel de evenimente este parte a normalităţii, deoarece diferitele organisme ale Consiliului Europei fac vizite regulat în numeroase state membre ale Europei şi sunt bine primite de autorităţile locale şi guvernele respective. La noi însă nu este văzut cu ochi buni de către autorități deoarece evocă probleme sensibile şi incomode pentru statul român – a arătat Vincze Loránt, exprimându-şi felicitările pentru că, în ciuda acestui fapt, organizatorii au reuşit să aducă reuniunea comisiei de specialitate în judeţul Covasna.

„În Europa, mulţi se întreabă, care este problema statului român de se împotrivește ci atâta încrâncenare la orice semnal al comunității maghiare din România, în loc să abordeze doleanțele prin cooperare și bunăvoință ceea ce ar face ca minoritatea să se simtă bine pe pământul natal. Este şi în interesul statului, pe termen lung, ca persoanele aparținând minorităților autohtone să se simtă acasă și să contribuie la consolidarea societăţii în care trăiesc” – a mai menţionat preşedintele FUEN, potrivit căruia România se izolează tot mai mult cu această poziţie a sa.

„Treaba noastră este să spunem atât acasă, cât şi în Europa, ce dorim, că aspiraţiile noastre orientate spre drepturile comunitare sunt compatibile cu un cadru european. La reuniunea comisiei de specialitate trebuie evidenţiate în mod foarte clar obiectivele maghiarilor din România, pentru că astfel reprezentanţii celor 47 de ţări vor putea să se informeze îndeaproape de aspiraţiile comunităţii şi se vor putea întoarce ca ambasadorii acestei cauze” – a spus în încheiere Vincze.

Magyar Anna, vicepreședintele Adunării Generale din județul Csongrád, Ungaria, vicepreședintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, s-a alăturat conferinţei de presă prin telefon. După cum a subliniat, concepţia potrivit căreia tot ce nu este specificat în lege, este interzis, este una greșită. Acest lucru este confirmat şi de Raportul privind aplicarea prevederilor Cartei europene a limbilor minoritare şi regionale, elaborat de Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Magyar Anna fiind raportor al Congresului Autorităților Locale și Regionale pe această temă. În acest document se propune ca statele să examineze posibilitatea acordării statului de limba regională, alături de limba oficială a statului, acolo unde proporţia minorităţilor impune acest lucru. Acest raport nu rezolvă problemele minorităţilor, dar şi în Europa poate fi considerat drept bază de referință, fiind o încurajare în lupta pentru protecţia minorităţilor.

Forţa a cinci sute de regiuni europene

Grüman Róbert, vicepreşedintele CJ Covasna, care îndeplineşte anul acesta şi funcţia de vicepreşedinte al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, a abordat avantajele dezvoltării unui sistem relaţional european în cadrul acestui for european. „Eu consider că rolul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei se consolidează, deoarece este vorba de cinci sute de regiuni. Concepţia potrivit căreia unele aspiraţii regionale ar constitui o ameninţare la adresa structurilor statului este una incorectă şi, în cadrul Congresului, există, de asemenea, un consens în ceea ce priveşte necesitatea unui dialog la nivel regional. Trecerea sub tăcere a problemei Ţinutului Secuiesc împiedică şi dezvoltarea celorlalte regiuni din România, dar se alege mai degrabă trecerea sub tăcere, nu cumva să utilizăm acest lucru ca precedent. Acesta este motivul pentru care în România nu există regiuni puternice, ceea ce reprezintă şi un dezavantaj economic” – a arătat vicepreşedintele CJ Covasna. Acesta a mai menţionat că Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei se reuneşte în sesiuni plenare de două ori pe an, membrii comisiilor de specialitate se întâlnesc în reuniuni între cele două evenimente, iar evenimentul de la sfârşitul lunii mai este important, pentru că mulţi vin pentru prima oară în România, în Ţinutul Secuiesc. În cadrul reuniunii comisiei de specialitate de la Bálványos, se desfăşoară pregătirea raportului privind utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale.

După cum se ştie, Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei își va ține reuniunea în perioada 30-31 mai 2018, la Băile Bálványos, la invitația Consiliului Județean Covasna. În prima zi are loc reuniunea comisiei de specialitate, iar în a doua zi se va desfăşura conferinţa internaţională intitulată „Utilizarea limbilor în administrațiile locale și regionale”.

Biroul de presă al Consiliului Județean Covasna

Distribuie articolul:  
|

POLITICA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.