Președintele TLDE cere Curții de Conturi să recupereze fondurile de la președintele României 

Banii cheltuiți pe organizarea referendumului pentru justiție din 26 mai ar trebui imputați președintelui României, spune, în numele ALDE Covasna, președinte Tineretul Alianței Liberalilor și Democraților (TLDE), Laurențiu Teacă. Ideea vine în contextul în care CCR a respins inițiativele de revizuire a Constituției, depuse de putere și de opoziție în urma referendumului, pe motiv că „exceptarea infracțiunilor de corupție de la grațiere sau amnistie este neconstituțională”.

ALDE Covasna informează că solicită Curții de Conturi să recupereze de la însuși Klaus Iohannis fondurile folosite pentru organizarea referendumului din 26 mai. 

„ALDE Covasna consideră că răul făcut prin cheltuirea banilor publici poate fi îndreptat prin recuperarea fondurilor cheltuite de la inițiatorul referendumului. În acest sens, solicităm Curții de Conturi a României să își exercite rolul de control al întrebuințării celor aproape 28 de milioane de euro, bani publici, pe care Președintele României i-a irosit pe un referendum a cărui temă s-a dovedit a fi una ilegală și neconstituțională și să dispună, de îndată, recuperarea acestui prejudiciu. Cu acești bani se vor putea construi spitale sau autostrăzi!”, arată, într-un comunicat de presă transmis vineri, 19 iulie, de președintele TLDE Covasna, Laurențiu Teacă. 

În același context se mai arată că „decizia în unanimitate a Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea interzicerii amnistiei și grațierii pentru faptele de corupție inițiate prin referendum de Klaus Iohannis, confirmă tuturor celor care au obiectat cu neconstituționalitatea întrebărilor formulate la referendumul din 26 mai că au avut dreptate, plasându-l pe președintele României, Klaus Werner Iohannis, în postura unui manipulator și impostor, care, într-o profundă desconsiderare a românilor, a profitat de buna credință a celor care și-au pus speranța de mai bine în referendum și a irosit aproape 28 de milioane de euro din bani publici pentru satisfacerea unor interese politico-electorale proprii. Printr-o manevră politică ilegală și neconstituțională din care s-au înfruptat atât PNL cât și USR-PLUS, la alegerile pentru Parlamentul European, președintele României a dovedit că nu are scrupule în a irosi banii publici și a-i fenta, alături de partidele sale de casă, tocmai pe oamenii care vedeau în domnia sa, USR, PLUS și PNL, campionii luptei împotriva risipei banilor publici. 

Drepturile omului nu pot fi supuse nici unei forme de discriminare și nici nu pot face obiectul unor jocuri politice. O interdicţie constituţională prestabilită cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valori supreme ale statului român, precizate clar în Constituție. ALDE Covasna a anticipat și avertizat asupra acestui deznodământ al referendumului, consideră că răul făcut nu mai poate fi reparat politic decât printr-o mai mare vigilență a alegătorilor, care îi vor putea sancționa pe impostori și manipulatori la următoarele alegeri.” 

CCR a solicitat recent Biroului Electoral Central şi Autorității Electorale Permanente o serie de clarificări cu privire la modul în care s-a desfăşurat referendumul. Totodată, judecătorii au decis cu unanimitate de voturi că propunerea referitoare la interdicția amnistierii sau grațierii corupților încalcă limitele revizuirii Constituției, au explicat sursele citate pentru G4Media.ro. 

„Curtea constată că, prin dimensiunea lor, problemele constatate pot fi calificate ca erori inerente unui exerciţiu electoral de amploare, care nu sunt de natură să determine consecinţe asupra validării/confirmării referendumului. Pentru ca astfel de erori să fie eliminate pe viitor, se impune o reglementare clară şi precisă, corelarea terminologiei utilizate, precum şi un sens univoc al acesteia”, se precizează în motivarea publicată recent pe site-ul Curții Constituționale a României. 

Pe 27 iunie, CCR a validat rezultatul referendumului naţional din 26 mai și a respins cinci contestaţii. 

La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru „nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530. 

La întrebarea a doua, referitoare la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da” a fost de 6.477.865, iar pentru „nu” – 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.