Un tânăr american de 24 de ani, rămas complet paralizat în urmă cu șase ani din cauza unui accident, a reușit să-și miște mâna și degetele cu ajutorul unui microcip care i-a fost implantat în creier, informează AFP și EFE, citând un studiu publicat în revista „Nature”.

Realizat de o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Ohio (SUA) și de la Institutul Feinstein de cercetări în domeniul medical (din New York), noul sistem — numit NeuroLife — funcționează ca un „bypass” electronic prin care creierul este conectat direct la mușchii brațului, ocolind zona lezată din măduva spinării. Cu ajutorul unui algoritm de învățare, un computer a decodificat activi­tatea neuronală a tânărului Ian Burkhart și a sesizat când a dorit acesta să efectueze o anumită mișcare. Studii similare reușiseră până în prezent să trimită impulsurile neuronale ale creierului la un braț exterior, dar abia acum specialiștii au redat mișcarea extremităților unui pacient paralizat, o premieră științifică extrem de promițătoare pentru nenumăratele persoane aflate în asemenea situații.

Ian Burkhart poate acum să facă mișcări funcționale necesare pentru activi­tățile curente. De exemplu, când este conectat la noul aparat, el reușește să ridice o sticlă și să verse conținutul acesteia într-un pahar, și să acționeze butoanele unui instrument muzical. El își ține singur telefonul la ureche, poate învârti lingurița în cana de cafea și recuperează un obiect căzut pe sol.

Tânărul, care a rămas paralizat după ce a fost lovit de un val în timp ce înota, a fost supus unor antrenamente speciale, de trei ori pe săptămână, timp de peste un an de zile. El a declarat — într-o conferință de presă — că totul a mers „mult mai bine de cât se aștepta” atunci când a acceptat, în aprilie 2014, să se supună unei intervenții chirurgicale pentru montarea cipului. Două luni mai târziu, în iunie 2014, era deja în stare să deschidă și să închidă palma doar cu ajutorul gândurilor și al dispozitivului NeuroLife.

Autorii studiului speră să perfecționeze sistemul, astfel încât să funcționeze fără nenumăratele fire, care deranjează foarte mult pacientul, și să poată fi folosit cât mai ușor în afara spitalului, acasă sau chiar în exterior.