Termenul de alergie este deseori greşit folosit. Alergia este o reacţie exagerată a sistemului imunitar la o substanţă care pentru alţi oameni este sigură. Când cineva are teren alergic, acea substanţă devine alergen şi poate declanşa o mulţime de reacţii – de la dureri de cap şi ochi lăcrimoşi sau reacţii dermatologice la simptome mult mai grave, care pun în pericol viaţa.

Ce se întâmplă?

Sistemul imunitar al persoanelor alergice produce anticorpi – imunoglobuline E (IgE). Aceşti anticorpi determină celulele bazofile să elibereze mai multe subtante, printre care şi histamina, în fluxul sanguin, ca o încercare de a lupta cu „intrusul”.

Alergiile pot fi provocate de factori de mediu (praf, polen, mucegai), dar şi de anumite alimente şi ţin şi de factori genetici. Altfel spus, alegiile se moştenesc! Copiii născuţi din părinţi alergici vor fi, cel mai probabil, la rândul lor alergici.

Se vorbeşte foarte mult despre alergii de primăvară, dar din păcate, în cazul unui copil alergic, cam toate anotimpurile pun probleme.

Alergiile sezoniere încep să supere de prin lună martie, odată cu înflorirea copacilor, şi durează până în mai-iunie. În august-septembrie, este rândul celor care sunt alergici la iarbă proaspăt cosită sau fân să sufere. Iarna, frigul poate declanşa anumite reacţii de tip alergic pe piele (nu vorbim despre degerături).

În afară de alergenii din natură, copiii mai au reacţii severe la păr de animale, la veninul albinelor sau viespilor, la medicamente şi substanţe chimice cu care vin în contact (multe antibiotice şi cauciucul pot provoca reacţii alergice).

Cei mai mulţi specialişti consideră că alergiile nu pot fi pe deplin vindecate, ci pot fi ţinute oarecum sub control, ele putând reapărea oricând, pe parcursul vieţii de adult, mai notează bebelu.ro. Adepţii teoriilor new age cred că alergiile au cauze mai degrabă psihologice decât fizice, biologice şi că ar avea legătură cu respingerea celor din jur sau cu negarea propriei puteri, dar aceste teorii nu par să se susţină în cazul copiilor.

Din păcate, în afara reacţiilor imediate (nas şi ochi curgând, mâncărime pe piele), alergiile pot afecta serios calitatea vieţii copilului (şi familei), având ca efecte secundare iritabilitea, oboseala şi probleme de concentrare, cauzate de proastă oxigenare a creierului( căci mucozităţile înfundă căile respiratorii) şi de privarea de somn.

Alergiile alimentare

Aici trebuie făcută precizarea că foarte multă lume foloseşte termenul de alergii referindu-se de fapt la anumite intoleranţe alimentare. Simptome ca diaree, dureri abdominale, balonare sau chiar vărsături trădează o intoleranţă alimentară care apare ca urmare a faptului că organismului îi lipsesc anumite enzime pentru a putea procesa alimentul respectiv. Reacţiile alergice la anumite alimente pot merge de la urticarie şi erupţii cutanate, până la tumefierea buzelor, vărsături, scaune cu sânge sau diaree, congestie nazală sau chiar şoc anafilactic. Singurul tratament în aceste cazuri este îndepărtarea din dietă a alimentului respectiv, care poate fi destul de greu de identificat. De aceea, medicii recomandă ca atunci când se începe diversificarea, să se lase un interval de cel puţin 3 zile între alimentele nou introduse, pentru a se putea observa eventuale reacţii alergice.